ANALIZĂ. Incertitudine în Turcia după alegerile legislative. Cum arată înfrângerea lui Erdogan

Partidul islamo-conservator, aflat la putere de 13 ani în Turcia, a câștigat alegerile legislative de duminică, dar cu 40,9% din voturi, adică 258 de mandate din cele 550 ale Parlamentului, cu mult mai puține față de cele 326 obținute la precedentele alegeri.

Acest rezultat este sinonim cu o înfrângere pentru Erdogan, care s-a implicat activ în campania electorală pentru a încerca să obțină o majoritate de două treimi (367 de aleși) ce i-ar fi permis să reformeze instituțiile fără a consulta populația în cadrul unui referendum.

Președintele turc a emis luni un comunicat în care a declarat că niciunul dintre partide nu a câștigat mandatele necesare pentru a guverna singur și le-a cerut tuturor formațiunilor politice să contribuie la menținerea încrederii și stabilității Turciei.

„Cred că acest rezultat, care nu dă niciunui partid ocazia de a forma singur Guvernul, va fi evaluat sănătos și în mod rezonabil de toate formațiunile”, a spus el.

„În noua perioadă care începe după aceste alegeri este extrem de important ca partidele politice să arate sensibilitatea și responsabilitea necesare pentru a menține mediul de stabilitate și încredere a națiunii noastre și pentru a proteja tot ceea ce am obținut până acum”, a adăugat el.

Ales anul trecut în funcția de președinte după 11 ani petrecuți la conducerea Guvernului, Erdogan, primul șef al statului turc ales în urma unui sufragiu universal direct, intenționa să reformeze instituțiile pentru a-și spori preogativele.

Eșecul său, care explică în mare parte succesul Partidului Democratic al Poporului (HDP, prokurd), a afectat piața financiară, lira turcească scăzând la un minim istoric 2,8094 pentru un dolar, iar Bursa din Istanbul încheind în scădere cu 5%.

Recep Tayyip Erdogan și premierul Ahmet Davutoglu urmează să se întâlnească marți pentru a discuta despre rezultatele scrutinului. După anunțarea rezultatelor oficiale, președintele îi va cere lui Davutoglu să formeze un nou guvern. Dacă acesta din urmă nu va reuși să-l formeze într-o perioadă de 45 de zile, termenul prevăzut de Constituție, Erdogan va convoca noi alegeri.

Vicepremierul Numan Kurtulmus a dezvăluit pentru presă că AKP va încerca să formeze un Guvern de coaliție. „Cred că premierul nostru va fi în măsură să formeze un guvern în limita de timp prevăzută”, a declaral el, la Ankara.

Altfel, Turcia se va îndrepta către alegeri anticipate, a adăugat el, subliniind că o coaliție fără AKP este imposibilă.

Potrivit rezultatelor oficiale prezentate de CNN Türk, laicii din Partidul Republican al Poporului (CHP, stânga kemalistă) rămân al doilea grup din Parlament, cu aproximativ 25% din sufragii și 132 de aleși. Partidul Acțiunii Naționaliste (MHP, extrema dreaptă) s-a clasat pe locul trei cu aproape 16% (80 de deputați), în fața HDP, care a reușit să aceeadă în Parlament cu aproximativ 13% și 80 de aleși.

MHP este considerat drept partenerul de coaliție cel mai probabil al AKP. Dar liderul acestui partid, Devlet Bahceli, a exclus posibilitatea unui acord cu partidul lui Erdogan, declarând, duminică, că va fi nevoie de noi alegeri dacă partidul aflat la putere nu va fi capabil să formeze o coaliție cu alte formațiuni din opoziție.

Celelalte două forțe politice care au acces în Parlament au exclus, de asemenea, posibilitatea unui acord cu AKP.

Trei oficiali de rang înalt ai AKP au declarat pentru Reuters că opțiunea revenirii la urne pare de-acum inevitabilă. „Cu acest rezultat, alegerile anticipate par a fi inevitabile”, a spus unul dintre ei.

Cu toate acestea, Ahmed Davutoglu a încercat, duminică seara, în fața a mii de susținători ai AKP, să minimizeze rezultatul alegerilor.

„Toată lumea ar trebui să considere că AFP este câștigătorul acestor alegeri. Nimeni nu ar trebui să încerce să transforme alegerile într-o înfrângere”, a declarat el.

Însă rezultatul sub așteptări înregistrat de AKP îl poate afecta. Erdogan i-a prezentat scrutinul ca o alegere între o „nouă Turcie” sau o revenire la o istorie marcată de guverne de coaliție de scurtă durată, instabilitate economică și lovituri de stat militare.