ANALIZĂ. Noul coronavirirus a suferit circa 200 de mutații. Cât de letal şi de contagios a devenit

„Până acum, nu putem spune că SARS-CoV-2 a devenit din ce în ce mai letal şi mai contagios”, au susţinut cercetătorii britanici după ce au analizat 7.500 de persoane infectate cu COVID-19 din toată lumea. Studiul a identificat aproape 200 de mutaţii genetice recurente la virus.

Analizând genomul virusului de la peste 7.500 de persoane infectate cu Covid-19, o echipă de cercetare condusă de UCL (University College London) a indetificat mutaţiile genomului virusului SARS-CoV-2, oferind indicii privind „ţintele” care trebuie vizate de medicamente şi de vaccin.

Circa 200 de mutații

Studiul, condus de Institutul de Gentică al UCL, a identificat aproape 200 de mutaţii genetice recurente ale virusului, subliniind modul în care acesta se poate adapta şi poate evolua la gazdele sale umane. Cercetătorii au descoperit că o mare parte din diversitatea genetică globală a SARS-CoV-2 se găseşte în toate ţările cele mai afectate, ceea ce sugerează o transmitere globală extinsă încă de la început în epidemie şi absenţa „Pacientului zero” în majoritatea ţărilor, relatează  Adevărul.ro, citând Science Daily.

„Până acum, nu putem spune că SARS-CoV-2 devine din ce în ce mai letal şi mai contagios”

Descoperirile, publicate astăzi în revista „Infection, Genetics and Evolution”, stabilesc în continuare că virusul a apărut la sfârşitul anului 2019, cu puţin timp înainte de a se răspândi rapid pe tot globul. Oamenii de ştiinţă au analizat mutaţiile în SARS-CoV-2 în cazul a 7.500 de viruşi de la pacienţi infectaţi de pe glob.

Ei au identificat 198 de mutaţii care par să fi avut loc în mod independent de mai multe ori, ceea ce poate conţine indicii despre modul în care virusul se adaptează.

„Toţi viruşii suferă în mod natural mutaţii. Mutaţiile în sine nu sunt un lucru rău şi nu este nimic care să sugereze că SARS-CoV-2 suferă mutaţii mai repede sau mai lent decât se aştepta. Până acum, nu putem spune că SARS-CoV-2 devine din ce în ce mai letal şi mai contagios”, a spus autorul, profesorul Francois Balloux (UCL Genetics Institute).

„Micile modificări genetice nu au fost distribuite uniform în genomul virusului. Deoarece unele părţi ale genomului au avut foarte puţine mutaţii, cercetătorii spun că acele părţi invariabile ale virusului ar putea fi ţinte mai bune pentru dezvoltarea de medicamente şi vaccinuri.

O provocare majoră pentru înfrângerea virusurilor este situaţia în care un vaccin sau un medicament ar putea să nu mai fie eficace dacă virusul a suferit mutaţii. Dacă ne concentrăm eforturile pe părţi ale virusului care sunt mai puţin susceptibile de a suferi mutaţii, avem o şansă mai bună de a dezvolta medicamente care vor fi eficiente pe termen lung ”, a explicat profesorul Balloux.

„Trebuie să dezvoltăm medicamente şi vaccinuri care nu pot fi uşor ocolite de virus”.

„Există încă foarte puţine diferenţe genetice sau mutaţii între viruşi” Dr. Lucy van Dorp, co-autor, (UCL Genetics Institute) a adăugat: „Există încă foarte puţine diferenţe genetice sau mutaţii între viruşi. Am descoperit că unele dintre aceste diferenţe au apărut de mai multe ori, independent unele de altele în timpul pandemiei – trebuie să continuăm să le monitorizăm pe măsură ce mai mulţi genomi devin disponibili şi efectuăm cercetări pentru a înţelege exact ceea ce fac”.