ANALIZĂ REUTERS: Ieșirea Greciei din zona euro ar provoca haos pe termen scurt

Ieșirea Greciei din zona euro ar provoca pe termen scurt haos, cu efecte brutale atât pe plan local, cât și în economia mondială, problemele pornind de la sarcina aproape imposibilă de a pune în circulație suficient de rapid noua drahmă și mergând până la pagubele catastrofale în sistemul financiar.

În principiu, consecințele pe termen lung ale ieșirii Greciei din zona euro nu ar fi atât de neatractive: statele zonei euro nu ar mai fi îngrijorate constant de situația financiară a „verigii slabe”, iar noua monedă elenă va fi puternic devalorizată la introducere, astfel că economia țării va câștiga un mare plus de competitivitate, potrivit unei analize Reuters.

Totuși, pe termen scurt, efectele ar fi brutale atât în Grecia, cât și la nivel mondial. Statul elen nu și-ar putea satisface necesarul de import de alimente și energie, viața economică de zi cu zi ar fi redusă la barter, iar guvernul nu și-ar mai putea plăti salariații.

Totul pentru că, dacă se va lua decizia ieșirii Greciei din zona euro, faptul se va consuma atât de rapid încât noile bancnote nu ar putea fi imprimate suficient de repede.

„Ar fi haos. Băncile s-ar prăbuși și ar trebui naționalizate. Nu ai mai putea plăti decât în cupoane. Există o singură presă în toată Grecia, la un muzeu din Atena, și nu mai funcționează”, explică Marios Efthymiopoulos, profesor la Universitatea Johns Hopkins.

Pe plan internațional, pagubele financiare generate de ieșirea Greciei din zona euro ar depăși de câteva ori costul ajutoarelor externe acordate în prezent statului elen.

În pofida acestor perspective, nemulțumirea tot mai accentuată a statelor nord-europene și a populației de acolo față de finanțarea țărilor din sudul Europei crește constant probabilitatea ca Grecia să renunțe la moneda unică.

Liderii G8 prezenți la sfârșitul acestei săptămâni în SUA, la Camp David, și-au reiterat angajamentul față de menținerea Greciei în zona euro, subliniind îngrijorarea privind costurile celeilalte variante. Însă promisiunile nu mai sunt percepute drept suficiente, iar incertitudinile sunt enorme.

„Sunt atât de multe lucruri pe care nu le știm. Dacă Grecia pleacă din zona euro, va fi nevoită să plece și din UE”, observă Domenico Lombardi, asociat la Brookings Institution de la Washington, specializat în economia globală.

Unii comentatori sugerează că tratatele UE ar putea fi interpretate sau amendate astfel încât Grecia să poată rămâne în Uniune chiar dacă iese din zona euro.

Turbulențele sociale vor fi inevitabile în Grecia după ieșire, din moment ce viața de zi cu zi a populației se va schimba peste noapte. Cine va lua decizia – dacă o astfel de chestiune poate fi hotărâtă la Atena – nu ar trebui să se aștepte să mai fie la putere la câteva săptămâni sau chiar zile de la consumarea faptului.

„Ar fi un moment cu adevărat revoluționar, în toată puterea cuvântului. Există mai multe variante, Grecia ar putea ajunge precum Cuba, să folosească mai multe monede, sau la economie de barter, cel puțin în primele zile”, comentează Tyson Barker, expert în relații transatlantice la Fundația Bertelsmann.

Companiile private și guvernele străine, inclusiv Marea Britanie și Statele Unite, au pregătit planuri de urgență pentru eventualitatea destrămării zonei euro. Grecia este într-o poziție mai delicată.

Dacă s-ar afla, public, că autoritățile elene se pregătesc pentru ieșire, panica rezultată ar putea conduce la accelerarea procesului.

În ultimele săptămâni au apărut tot mai multe informații că grecii au început să retragă bani din bănci, fenomen remarcat în mai mică măsură și în alte țări din sudul zonei euro.

Turiștii se feresc de Grecia, iar exportatorii au început să ceară plăți în avans.

Atena pare tot mai incapabilă să respecte condițiile de austeritate convenite cu instituțiile financiare internaționale pentru a avea acces la finanțarea externă, însă ar putea fi de asemenea impsibil să decidă unilateral ieșirea din zona euro. Marea majoritare a liderilor politici greci, chiar și cei care se opun vehement austerității, s-au arătat hotărâți să mențină țara în zona euro.

Teoretic, nu există prevederi în tratatele UE pentru „expulzarea” unei țări din zona euro sau din Uniune. Analiști și surse oficiale susțin însă că Grecia ar putea fi privată, de facto, de statutul de stat euro prin închiderea accesului la operațiunile Băncii Centrale Europene.

O astfel de strategie ar forța practic Grecia să-și emită propria monedă, deoarece nu ar avea altă variantă pentru plata salariilor și rularea banilor în economie.

În acel moment, Grecia ar încerca probabil o conversie a datoriilor locale și internaționale în noua monedă, care se va deprecia abrupt. Creditorii internaționali ar contesta cu siguranță măsura, declanșând o restructurare uriașă care ar putea dura câțiva ani.

Introducerea unei noi monede ar ridica și probleme materiale. Orice companie străină angajată să imprime noi bancnote grecești ar cere plata în avans, iar eventuale cupoane sau titluri temporare de valoare ar putea cădea victimă falsificării, accentuând devalorizarea monetară.

La fel ca în alte state din afara zonei euro, moneda unică europeană ar putea rămâne singura monedă pentru majoritatea tranzacțiilor din economie. Ar fi însă mult mai greu de găsit, iar guvernul nu ar mai putea controla sau influența mișcarea banilor în economie, folosirea euro pentr plata salariilor și transferurilor sociale devenind aproape imposibilă.

Economiile în euro aflate încă în băncile elene ar fi redenominate în noua monedă, puternic devalorizată, în timp ce bancnotele euro aflate deja în circulație ar câștiga semnificativ în valoare.

Guvernul ar fi nevoit să închidă granițele pentru a împiedica „traficul de euro” către conturi bancare străine, însă măsura nu ar avea un succes real.

În Grecia au fost deja înregistrate numeroase atacuri violente împotriva unor cetățeni germani sau suspectați că ar fi de naționalitate germană, din partea populației nemulțumite de măsurile de austeritate. În eventualitatea ieșirii statului din zona euro, forțele de poliție ar face cu greu față mișcărilor sociale și violențelor de pe străzi.

Liderii politici ar putea decide să ceară ajutorul armatei pentru a restabili calmul, însă măsura s-ar putea dovedi neinspirată.

„Armata elenă nu este pregătită să facă față unor astfel de incidente. A fost gândită pentru a descuraja Turcia. Trebuie să ne amintim că este vorba despre o țară cu o dictatură militară în istoria recentă, iar folosirea armatei ar putea avea consecințe grave”, spune David lea, analist la compania de consultanță în domeniul riscurilor politice și de securitate Control Risks.

După ieșire, Grecia ar avea nevoie disperată de ajutor financiar extern, însă țările din zona euro, în special Italia și Spania, vor căuta să-și conserve resursele financiare și să facă față consecințelor internaționale ale incidentului, descurajând probabil și FMI.

Din moment ce SUA se pregătește pentru alegeri prezidențiale în această toamnă, cu datoria, deficitul și situația economică în centrul atenției, un ajutor din partea Washingtonului ar fi imposibil. În privința altor surse de sprijin financiar, Moscova și Beijingul nu s-au arătat până acum interesate să se lupte cu problemele Atenei.