Anchetă UE: 62 de milioane de femei din Uniune au fost abuzate sexual sau fizic. Situația în România. VIDEO

Numărul femeilor din Uniunea Europeană care declară că au fost cel puțin o dată victime ale violenței fizice și/sau sexuale, respectiv 62 de milioane, este aproape la fel de mare ca întreaga populație a Marii Britanii. La fel de mare este și numărul celor care au fost supuse violenței fizice sau sexuale în copilărie de către un adult, relevă rezultatele unui raport al Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA), publicat miercuri și transmis gândul.

De asemenea, 5% din numărul total al femeilor au fost violate, potrivit FRA. Dintre femeile care au fost supuse violenței sexuale de către o altă persoană decât partenerul, aproape una din 10 a declarat că în cel mai grav incident au fost implicați mai mulți agresori.

Alte statistici prezentate de FRA susțin că 22% dintre femei au fost supuse violenței fizice și/sau sexuale de către un partener și că 67% nu au raportat poliției sau altor organizații cel mai grav incident de violență la care au fost supuse de partenerii lor.

„Cifrele din această anchetă pur și simplu nu pot și nu trebuie ignorate. Ancheta FRA arată că violența fizică, sexuală și psihologică împotriva femeilor reprezintă o încălcare a drepturilor omului răspândită pe scară largă în toate statele membre ale UE”, a declarat directorul FRA, Morten Kjaerum, potrivit unui comunicat remis gândul. „Proporțiile uriașe ale acestei probleme demonstrează că violența împotriva femeilor nu afectează numai câteva femei, ci are impact asupra întregii societăți, zi de zi”, a mai spus Kjaerum.

Printre celelalte constatări ale cercetării se numără faptul că 43% dintre femei au fost supuse, fie de partenerul actual, fie de un fost partener, unor forme de violență psihologică. Exemple de astfel de forme de violență sunt: interdicția de a părăsi locuința sau umilirea în fața altor persoane. Totodată, 55% dintre femei au fost victime ae hărțuirii sexuale și, în cazul unei treimi din ele, agresorul a fost un șef, un coleg de serviciu sau un client. O altă problemă, mai nouă, o reprezintă hărțuirea cibernetică a femeilor: 20% dintre femeile din UE cu vârste cuprinse între 18 și 29 de ani ani au fost victime ale acestui fel de hărțuire cel puțin o dată.

Situația în România

România se află la mijlocul clasamentului în ceea ce privește numărul de agresiuni fizice la adresa femeilor după vârsta de 15 ani. 29% dintre respondentele din țara noastră au avut astfel de experiențe, țările cu cele mai mari procente fiind Danemarca (48%), Finlanda (43%), UK și Franța (42%). Cele mai mici procente sunt în Austria (17%), Polonia (18%), Malta și Ungaria (19%)

Situația este similară și în ceea ce privește agresiunea sexuală: 6% dintre românce se declară victime ale unei astfel de agresiuni. Cele mai mari procente sunt tot în Danemarca (19%), Olanda și Suedia (18%), Finlanda (17%). Țările cu cele mai mici procente sunt Portugalia (4%), Cipru, Ungaria și Polonia (5%).

În schimb, România se situează, alături de Bulgaria, Ungaria, Slovacia, Grecia, Belgia și Italia, printre primele state în ce privește abuzul fizic sau sexual în ultimele 12 luni înainte de efectuarea anchetei.

De asemenea, țara noastră are printre cele mai mici procente de hărțuire sexuală declarată de respondente, respectiv 32%, următorul loc și cel mai mic procent fiind în Bulgaria, 24%. La capătul opus al clasamentului, cu cele mai mari rate ale hărțuirii sexuale, se numără Suedia (81%), Danemarca (80%) și Franța (75%).

Mai multe comparații, AICI

Detalii despre metodologie

În cadrul acestei anchete, care arată amploarea abuzurilor suferite de femei acasă, la serviciu, în public și în mediul online, au fost intervievate peste 42 000 de femei. Mărimea netă a eșantionului a fost de 1.500 de respondente pe țară (cu excepția Luxemburgului, unde mărimea netă a eșantionului a fost de 900 de respondente). Respondentele aveau vârste cuprinse între 18 și 74 de ani în momentul interviului.

Toate respondentele au fost selectate aleatoriu, iar rezultatele studiului sunt reprezentative atât la nivelul UE, cât și la nivel național.

Ancheta a adresat femeilor întrebări cu privire la experiențele de violență fizică, sexuală și psihologică, inclusiv violență domestică. Au fost adresate și întrebări despre eventuale incidente de hărțuire prin urmărire și de hărțuire sexuală, precum și despre rolul jucat de noile tehnologii în abuzurile suferite de femei. În plus, ancheta a cuprins și întrebări despre experiențele de violență trăite de respondente în copilărie.

Alte statistici, AICI

Întregul pachet de presă pe această temă îl găsiți AICI