Anders Behring Breivik, autorul atentatelor din Norvegia, a fost CONDAMNAT LA MINIMUM 21 DE ANI DE ÎNCHISOARE

Extremistul norvegian Anders Behring Breivik, autorul atacurilor care au avut loc în 22 iulie 2011 pe insula Utoya și în Oslo, a fost CONDAMNAT VINERI LA MINIMUM 21 DE ANI DE ÎNCHISOARE, sentința maximă în Norvegia.

Breivik (33 de ani), care a ucis 77 de persoane anul trecut, majoritatea tineri laburiști, este considerat sănătos mintal și responsabil pentru faptele sale. Judecătorii au exclus, astfel, cele două expertize psihiatrice, conform cărora Breivik ar suferi de „schizofrenie paranoidă”. Pe parcursul procesului, extremistul de dreapta a declarat că, dacă va fi considerat sănătos psihic, crimele sale vor fi validate ca acțiuni politice. Înainte de citirea verdictului, extremistul a afirmat că un spital de psihiatrie ar fi „mai rău ca moartea”, conform BBC News.

UPDATE 18.10 Breivik a anunțat că nu face apel împotriva verdictului, pe care l-a calificat totuși ca „ilegitim”, respingând competența tribunalului de la Oslo în a-l judeca, relatează AFP, potrivit Mediafax.

POLITICĂ Attila Cseke, ministrul Dezvoltării, anunță comasări de instituții: „Administrația publică locală și cea centrală trebuie să producă calitate”

15:50

ACTUALITATE Care este orașul din România care oferă 50% reducere la impozitele locale pentru donatorii de sânge

15:49

UPDATE 18.00 „Curtea apreciază că (Breivik) prezintă tulburări de personalitate, trăsături antisociale și narcisite”, a declarat judecătorul Wenche Elizabeth Arntzen, motivând verdictul, după care a subliniat că, în opinia judecătorilor, acuzatul nu prezintă „simptome” care să trădeze o schizofrenie, informează Mediafax.

UPDATE 12.40 Supraviețuitorii de pe insula Utoya aflați pe holurile tribunalului din Oslo sunt „extrem de mulțumiți” că Breivik a fost declarat sănătos psihic și responsabil pentru atrocitățile comise, transmite The Telegraph. „E cazul să luăm extremismul foarte în serios acum”, a declarat unul dintre supraviețuitori.

UPDATE 12.35 Cine este Anders Breivik și cum a ajuns el să omoare 77 de oameni și să rănească peste 200 de persoane:

UPDATE 12.20 Associated Press explică faptul că sentința lui Breivik este de „detenție preventivă”. Spre deosebire de o pedeapsa obișnuită cu închisoarea, care nu poate fi mai lungă de 21 de ani în Norvegia, detenția preventivă poate fi prelungită atât timp cât vinovatul continuă să fie considerat un pericol pentru societate. Mai mult, detenția preventivă implică și terapie.

Raymond Johansen (centru), secretarul Partidului Laburist din Novergia, îmbrățișează ruda unei victime de pe insula Utoya, în fața tribunalului din Oslo // FOTO: Odd Andersen/AFP/Mediafax

UPDATE 11.55 Dacă ar fi fost declarat bolnav psihic, extremistul ar fi fost internat într-o rezervă de psihiatrie construită special pentru el, care ar fi costat până la 260.000 de euro, și ar fi fost îngrijit de o echipă formată din 17 persoane, potrivit Associated Press.

UPDATE 11.50 Anders Behring Breivik își va ispăși pedeapsa cel mai probabil în aceeași celulă în care a stat până acum. Este vorba despre o celulă cu trei încăperi, una dintre ele fiind biroul lui, unde are un calculator, la care își va scrie memoriile, conform Russia Today. Într-o altă încăpere, norvegianul are o bandă de alergat. Breivik la avea acces și la o sală cu jocuri, precum și la televizor și ziare.

UPDATE 11.40 Pedeapsa primită de autorul atacurilor din Norgia presupune cel puțin zece ani de executare, timp în care Breivik nu va putea cere să fie eliberat condiționat.

Judecătoarea Wenche Elizabeth Artnzen // FOTO: Cornelius Poppe/AFP/Mediafax

UPDATE 11.30 Sentința lui Breivik este de „cel puțin” 21 de ani, ceea ce înseamnă că, la fiecare trei ani, va exista o nouă expertiză psihiatrică, oar judecătorii vor analiza în ce măsură mai este el un pericol pentru societate, explică Russia Today.

UPDATE 11.20 Judecătoarea Wenche Elizabeth Artnzen citește în acest moment motivarea verdictului, care a fost decis în unanimitate, potrivit corespondentului AFP. Breivik a cerut încă de zilele trecute să se adreseze Curții după anunțarea sentinței, el pregătind niște comentarii pentru această ocazie, conform avocatului său, Geir Lippestad. „S-a gândit la ce ar vrea să le spună judecătorilor și a pregătit câteva cuvinte pentru fiecare scenariu posibil”, a declarat Lippestad miercuri pentru presa norvegiană.

UPDATE 11.10 Potrivit AFP, Anders Behring Breivik a ascultat cu zâmbetul pe buze citirea verdictului, după ce a susținut pe tot parcursul procesului că nu vrea să fie declarat bolnav psihic și că a acționat în cunoștință de cauză și pentru binele țării sale în timpul celor două atacuri din iulie 2011. Ca de fiecare dată, norvegianul a executat salutul nazist la intrarea în sala de judecată.

Norvegia, o țară liniștită cunoscută pentru toleranța sa și calitatea vieții, a virat brusc spre teroare în ziua de vineri 22 iulie 2011, în urma atacurilor comise la Oslo și pe insula Utoya de unul dintre cetățenii săi, extremistul de dreapta Anders Behring Breivik, relatează AFP.

La ora 15.25, o explozie puternică ce a răsunat pe o rază de câțiva kilometri a scos țara din toropeala estivală: o camionetă închiriată ce transporta aproximativ 950 de kilograme de explozibil realizat pe bază de îngrășământ a explodat la baza turnului care găzduiește sediul premierului în cartierul ministerial din Oslo.

Din fericire, Breivik a întârziat într-un ambuteiaj și numeroși angajați părăsiseră deja biroul. Atentatul s-a soldat cu opt morți și peste 200 de răniți, dintre care nouă grav.

Șeful Guvernului Jens Stoltenberg lucra la reședința sa oficială în momentul respectiv și a fost nevătămat.

În vehiculul pe care l-a parcat în apropiere pentru a putea fugi, Breivik a auzit la radio că turnul guvernamental nu s-a prăbușit, contrar a ceea ce spera el.

Obiectivul lui declarat era de a provoca un atac atât de spectaculos încât să atragă atenția asupra „manifestului” său, un document de 1.500 de pagini în care își etalează ideologia antimusulmană.

El decide apoi să își pună în aplicare a doua fază a planului.

În jurul orei 17.15, deghizat în polițist, el debarcă pe insula Utoya, situată la aproximativ 40 de kilometri nord-vest de Oslo, unde, ca în fiecare an, sute de tineri laburiști se reunesc la o tabără de vară.

Atunci a început masacrul: coborând din vaporul MS Thorbjoern care asigură legătura cu continentul, el o ucide mai întâi pe „matroana” taberei, Monica Bosei, și pe un polițist în afara serviciului care se ocupa de securitate și își manifestase suspiciunea în privința lui.

Înarmat cu o pușcă Ruger și un pistol Glock, ambele semiautomate, el traversează insula în căutarea tinerilor dezorientați cărora încearcă să le câștige încrederea prezentându-se ca un ofițer de informații interne venit să îi informeze despre atentatul de la Oslo.

În cafenea, situată în vârful unei pante, 13 persoane cad ucise de gloanțe. Pe „calea dragostei” care se întinde de-a lungul malului, sunt ucise alte zece, iar 14 mor în apropierea pompei de apă.

Masacrul durează aproximativ o oră și sunt găsite 186 de cartușe. Captivi pe o insulă de 0,12 kilometri pătrați, tinerii se aruncă în apele reci ale lacului. Alertate de împușcături, persoanele aflate într-un camping vecin au încercat, cu ajutorul vapoarelor, să îi salveze, intrând și ele în bătaia armelor.

„Veți muri cu toții, marxiștilor”, a exclamat ucigașul, care consumase substanțe energizante ilegale și care, potrivit informațiilor, asculta muzică în timpul masacrului.

În două reprize, el a sunat poliția pentru a anunța că se predă. „Mi-am încheiat operațiunea și vreau să mă predau”, i-a spus el operatorului.

Dar aceste comunicații au fost întrerupte rapid și, ca într-un joc video care îi place ucigașului, acesta a continuat să tragă metodic asupra celor care îl înconjurau, fără să ezite să îi ucidă pe răniți. Astfel, 56 dintre cele 69 de victime de pe insula Utoeya sunt găsite cu un glonț în cap.

Venită pe șosea din Oslo, apoi la bordul unui vapor pneumatic modest, o echipă de intervenție specială a reușit într-un final să debarcheze pe Utoeya.

La ora 18.35, Breivik a fost arestat.

Dintre cele 564 de persoane prezente la plecarea pe insula Utoeya, 67 au murit în timpul atacului și două înecate. Alte 33 au fost rănite.

Majoritatea victimelor aveau mai puțin de 20 de ani. Cea mai tânără împlinise 14 ani cu cinci zile înainte.

Semn al dezlănțuirii violente, în cadavrul unui adolescent în vârstă de 18 ani au fost găsite opt urme de gloanțe.

Anders Behring Breivik și-a recunoscut faptele, dar a refuzat să se declare vinovat.