Angela Merkel vrea și ea o UE cu viteze diferite. Franța, Spania și Italia susțin ideea

Liderii din Germania, Franța, Italia și Spania au stabilit luni, în cursul unei reuniuni desfășurate la Palatul Versailles, continuarea aprofundării integrării europene, declarându-se favorabili planului Comisiei Europene privind grade diferite de cooperare la nivel comunitar.

„Unele țări trebuie să aibă curajul să meargă înainte dacă nu toată lumea vrea să participe. O Europă cu mai multe viteze este necesară, altfel probabil am rămâne blocați. Trebuie să fim mereu deschiși spre alții, nimeni nu trebuie exclus, dar nu trebuie forțată toată lumea să participe la orice proiect european. Dacă Europa rămâne blocată și nu se mai dezvoltă, atunci acest proiect al păcii ar putea ajunge să fie în pericol mai rapid decât s-ar aștepta cineva”, a declarat Angela Merkel, citată de site-ul agenției Reuters.

„Trebuie să avem curajul să acceptăm că anumite țări avansează mai rapid decât altele, fără ca acest lucru să însemne o oprire pentru cei care au acumulat întârzieri. Dar trebuie să mergem înainte”, a insistat Angela Merkel, citată de publicațiile Liberation și Boursorama.

„Unitatea nu înseamnă uniformitate. Acesta este motivul pentru care pledez pentru noi forme de cooperare, pentru noi proiecte, ceea ce se numește cooperare diferențiată”, a declarat, la rândul său, președintele Franței, François Hollande.

Premierul Italiei, Paolo Gentiloni, a pledat pentru o „Uniune Europeană mai integrată, dar în grade diferite”.

„Spania este dispusă să meargă mai departe cu integrarea alături de toți cei care vor să urmeze acest parcurs”, a spus, la rândul său, Mariano Rajoy, șeful Guvernului de la Madrid.

Este foarte probabil ca Germania, Franța, Italia și Spania să constituie, alături de alte țări care doresc, un nucleu de avansare a integrării în noua configurație a Uniunii Europene.

Vineri, ca reacție la planul de reformă propus de Comisia Europeană, statele Grupului Vișegrad – Cehia, Ungaria, Polonia și Slovacia – au semnalat că se opun inversării integrării la nivelul Uniunii Europene, exprimând susținerea deplină pentru toate valorile comunitare și pentru funcționarea Uniunii Europene în sistemul actual. Surse diplomatice au avertizat recent că planul lui Jean-Claude Juncker de construire a unei Uniuni Europene cu grade diferite de integrare are rolul consolidării unității, creând și modalități „alternative” de cooperare, fiind un semnal privind nemulțumirea față de țări estice.

Comisia Europeană a adoptat un plan de reformare a Uniunii Europene, președintele Jean-Claude Juncker prezentând cinci posibile direcții ale Blocului comunitar, axate pe o cooperare a țărilor în grade diferite, eventual prin concentrarea pe piața unică, pe apărare și securitate. În cursul unui discurs rostit în Parlamentul European, Jean-Claude Juncker a prezentat „Carta Albă privind Viitorul Europei”, notând principalele realizări ale Uniunii Europene: „pacea timp de șapte decenii și o Uniune Europeană extinsă, cu 500 de milioane de cetățeni care trăiesc în libertate într-un spațiu care este una dintre cele mai prospere economii din lume”. „Carta Albă” abordează și provocările cu care se confruntă Uniunea Europeană, prezentând cinci scenarii ale modului în care UE poate evolua până în anul 2025 în funcție de intențiile statelor membre. „Carta Albă” reprezintă contribuția Comisiei Europene la summitul programat pe 25 martie la Roma pentru marcarea a 60 de ani de la semnarea Tratatului constitutiv al UE.

Surse diplomatice au avertizat recent că planul lui Jean-Claude Juncker de construire a unei Uniuni Europene cu grade diferite de integrare are rolul consolidării unității, creând și modalități „alternative” de cooperare, fiind un semnal privind nemulțumirea față de țări estice. „O Europă cu mai multe viteze este deja un lucru existent. Nu are nimeni o problemă cu acest lucru”, a declarat un oficial UE de rang înalt, explicând că zona euro este un exemplu în acest sens. „Deci, de ce se adoptă acum un astfel de registru discursiv? Sunt iritați de țări estice … Este o tendință spre separare”, a adăugat el. Observând că un obstacol în calea aprofundării integrării în zona euro este reprezentat de modalitățile diferite propuse de Germania și Franța, oficialul UE a argumentat că abordarea gradelor diferite de integrare pare a fi o încercare de sancționare a țărilor post-comuniste. Ungaria și Polonia, în special, au stârnit nemulțumirea liderilor Uniunii Europene prin contestarea normelor democratice și prin opoziția față de redistribuirea refugiaților. Recent, președintele Franței, Francois Hollande, a acuzat țările est-europene că tratează Uniunea Europeană ca un bancomat.

România, Cehia, Slovacia și Ungaria au votat, în Consiliul UE pentru Justiție și Afaceri Interne, împotriva sistemului de relocare a imigranților conform unor cote obligatorii, dar schema a fost aprobată.

Planul constă în prezentarea a cinci scenarii de lucru care „nu sunt exhaustive și nici nu se exclud unul pe altul”, a anunțat Comisia Europeană într-un comunicat postat pe site-ul propriu.
Scenariul 1: Continuarea actualei direcții – Cele 27 de state UE se vor concentra pe implementarea agendei de reformă în spiritul trasat de Comisia Europeană condusă de Jean-Claude Juncker și a Declarației de la Bratislava.
Scenariul 2: Nimic altceva în afara pieței unice – Cele 27 de state membre transferă treptat accentul pe piața unică, dat fiind că statele membre nu reușesc să ajungă la poziții comune într-un număr din ce în ce mai mare de direcții politice de cooperare.
Scenariul 3: Cei care vor mai mult contribuie mai mult – UE27 continuă ca în prezent, dar, în plus, le permite statelor membre să aibă acțiuni suplimentare în anumite zone de cooperare, precum apărarea, securitatea internă și dezvoltarea socială. În funcție de intenție, una ori mai multe alianțe se pot configura în zone diferite zone politice.
Scenariul 4: Mai puțin, dar mai eficient – UE27 se concentrează pe rezultate mai bune și mai rapide în domenii politice specifice, reducând eforturile unde există percepția că activitățile nu au valoarea scontată. Atenția și resursele limitate se concentrează pe anumite zone politice.
Scenariul 5: Mult mai mult împreună – Statele membre decid să aloce structurilor comune mai multe atribuții, resurse și putere decizională. Deciziile se iau mai rapid la nivel european și sunt implementate mai rapid.

Jean-Claude Juncker s-a declarat favorabil unei Uniuni Europene cu structuri diferite de integrare, în funcție de intențiile și capacitățile fiecărui stat membru. „Mai vrem să avansăm împreună în formatul de 28 de țări membre? Ori ar trebui ca cei care vor să avanseze mai rapid să o poată face fără a-i deranja pe alții, creând o construcție mai structurată, deschisă tuturor!?”, a declarat Jean-Claude Juncker, potrivit cotidianului La Libre Belgique, în cursul unei întâlniri cu studenți la Universitatea catolică francofonă Louvain-la-Neuve (UCL), situată în apropiere de Bruxelles. „A venit momentul în care nu ne mai imaginăm că am putea face toți aceleași lucruri împreună”, a admis Jean-Claude Juncker în cursul conferinței pe tema „Europa: o viziune a viitorului”. „Ar trebui ca, în momentul aniversării Tratatului de la Roma, (…) să încercăm să ajungem la un acord asupra elementelor esențiale. Cei care sunt de acord pentru a face cât mai multe lucruri împreună trebuie să stabilească ce este esențial de făcut, indiferent că sunt 15 sau 28. Iar aceste lucruri pot varia de la un domeniu la altul” – apărare, politici economice și altele, a explicat președintele Comisiei Europene.

Reluând o temă abordată deja într-un discurs rostit la Maastricht în decembrie 2016, Jean-Claude Juncker a evocat ideea unor „orbite” diferite pentru țările membre UE, în funcție de gradul acestora de integrare. „Cred că trebuie să ne imaginăm un continent în cercuri concentrice. În jurul nucleului Europei vor exista orbite pe care se vor poziționa cei cărora nu le place să împărtășească toate ambițiile altora. Văd acolo Marea Britanie, spre exemplu, Turcia și alte țări”, a subliniat Juncker.