Grupul ungar MOL nu va încheia niciun acord cu compania petrolieră sârbă NIS, controlată de grupul rus Gazprom, în domeniul activităților de explorare și producție de petrol și gaze în România.
„Grupul MOL este hotărât să își continue strategia de dezvoltare pe termen lung în România, atât pe sectorul de upstream, cât și în downstream (rafinare, distribuție și marketing – n.r.). În acest context, grupul MOL dorește să clarifice că nu intenționează să încheie niciun angajament cu NIS pentru activitățile de explorare și producție în România”, au afirmat reprezentanții MOL.
Directorul general al companiei sârbe, Kiril Kravchenko, a declarat la începutul lunii mai, pentru revista ungară Figyelo, că NIS și MOL ar avea intenția să înființeze o companie mixtă în România pentru activități upstream (explorare și producție).
MOL este prezent pe piața carburanților din România printr-o rețea de 137 de benzinării.
MOL a câștigat în 2010 licențe de explorare pentru trei perimetre în vestul României, într-un parteneriat cu Expert Petroleum, în care grupul ungar deține 70% din drepturi. În 2011, cele două companii au încheiat cu Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) acorduri de concesiune pentru cele trei perimetre.
NIS a anunțat anul trecut că vizează dezvoltarea unei rețele de 120 de benzinării în România până la finele lui 2014.
Compania deținea la sfârșitul anului trecut în România 5 stații de alimentare, în județele Sibiu, Arad și Bihor. În acest an, NIS a început lucrările la alte două benzinării sub sigla Gazprom situate pe autostrada București-Pitești, potrivit ZF.
În 2011, firma canadiană East West Petroleum a încheiat un acord cu NIS pentru explorarea a patru blocuri petrolifere din vestul României, din județele Bihor și Timiș. Conform acordului anunțat atunci, NIS urma să finanțeze toate lucrările, inclusiv cele de foraj, revenindu-i 85% din drepturile comerciale.
NIS a fost preluată în 2009 de la guvernul sârb de Gazprom Neft, parte a grupului rus Gazprom.
România importă de la Gazprom, prin intermediari, aproape 20% din necesarul de gaze, la prețuri de trei ori mai mari comparativ cu gazele extrase intern.