Apartamentele în unele zone ale Atenei s-au prăbușit la 10.000-15.000 de euro

Publicat: 16 12. 2013, 17:02
Actualizat: 05 02. 2016, 18:00

Prețurile apartamentelor cu două camere din Atena au scăzut până la 10.000-15.000 de euro, după prăbușirea pieței imobiliare în contextul crizei, iar pentru anul următor Federația Agenților Imobiliari Eleni se așteaptă la continuarea trendului accelerat de declin.

Colapsul prețurilor a fost cauzat de eforturile disperate ale unui număr tot mai mare de proprietari de a vinde, astfel încât să scape de povara tot mai mare a taxelor. Veniturile la buget din taxa pe proprietăți imobiliare sunt estimate anul următor la 3,8 miliarde de euro, față de 500 de milioane de euro în 2009, potrivit Kathimerini.

De asemenea, imigranții preferă să vândă pentru a putea părăsi țara, în timp ce proprietarii greci găsesc cu dificultate chiriași, iar sumele încasate abia acoperă taxele.

Prețurile au scăzut considerabil în general, dar cel mai puternic afectate sunt apartamentele cu două camere din Kato Patissia, Kypseli, Aghios Panteleimon, Sepolia și Pangrati, precum și cele situate la parterul clădirilor în diverse zone ale Atenei.

Chiar și la prețuri de 10.000-15.000 euro, cererea este aproape inexistentă, notează Kathimerini.

Un sondaj recent al Băncii Greciei arată că o locuință este vândută după ce s-a aflat pe piață în medie 10 luni, în timp ce diferența dintre prețul cerut și cel primit este de circa 20%.

Federația Agenților Imobiliari Eleni a avertizat, luni, că piața ar putea intra în colaps din cauza unui nou impozit pe proprietate.

După o scădere a prețurilor cu 30-50% în ultimii ani, din cauza recesiunii și a taxelor, noul proiect de lege în loc să reducă impozitarea excesivă îngheață tranzacțiile, a avertizat președintele organizației agenților imobiliari, Ioannis Revithis, citat de AFP.

Potrivit acestuia, prețurile din 2014, an critic pentru piața imobiliară, vor continua să scadă, cu până la 20%.

Statul elen a fost nevoit să introducă o taxă pe locuințe la cererea creditorilor internaționali, întrucât măsura a fost considerată o sursă sigură de venit.

Grecia se află în al șaselea an de recesiune, ca urmare a crizei globale și măsurilor dure de austeritate impuse de creditorii internționali – statele zonei euro și FMI – în schimbul a două pachete de împrumuturi.

Guvernul a fost nevoit să apeleze la ajutor extern de 240 de miliarde de euro pentru a evita intrarea în colaps, după ce nu a mai putut accesa piața financiară internațională din cauza îndatorării foarte ridicate.

Comisia Europeană, FMI și guvernul de la Atena se așteaptă ca economia să revină pe creștere anul următor, însă Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică și agenția de rating Moody’s au avertizat că recesiunea va continua și anul viitor, însă cu o contracție a PIB mai redusă.