APELUL unor români din Marea Britanie pentru cei de acasă: Să începem un alt fel de INVAZIE!

Uneori, o schimbare minoră poate avea un impact uriaș. Mihai Nenu, un regizor român din Marea Britanie, este convins de asta. După ce a documentat în ultimele opt luni dezbaterea despre „invazia hoardelor de români”, care urma (ziceau tabloidele și UK Independence Party, cu toate că realitatea lui 2014 a fost alta) să aibă loc la 1 ianuarie, odată cu ridicarea restricțiilor pentru muncitorii români, acest membru al diasporei românești din Regat a avut o idee: e nevoie, la Londra, de un alt fel de invazie.

ACCESEAZĂ SITE-UL „WHY DON’T YOU COME OVER?”

Într-o „scrisoare deschisă către cei de acasă”, românul vine cu următoarea propunere: „Why not bring them over: Blaga, Arghezi și Rebreanu?”. Practic, el lansează, prin scrisoarea pentru români transmisă ziarului gândul, un apel către oricine de acasă care poate contribui la crearea primului fond de carte românească în bibliotecile publice din Londra, unde fiecare comunitate mare de imigranți are propria literatură, însă românii nu găsesc nici măcar un dicționar.

Foto: Mihai Nanu, pentru gândul

Prima bibliotecă pe care acest român își dorește să o doteze cu literatura noastră este Walthamstow Central Library. Sunt multe magazine românești pe aici, auzi frecvent limba română pe stradă, ești salutat în română. Totuși, în blbioteca din Walthamstow, între rafturile cu cărți Polish și Somali, nu vezi Romanian, ci doar Russian. Loc există. S-a făcut mult loc în urmă cu șapte ani, când au „dispărut” nu mai puțin de 250.000 de cărți. Reprezentanții bilbiotecii au promis că fac loc de volume românești, numai să primească.

Deși poate suna neobișnuit, dacă ne gândim că românii din Marea Britanie se confruntă zi de zi cu probleme mai serioase decât aceasta – de la discriminare, la probleme cu finanțarea studiilor -, găsești doritori de carte românească chiar și pe stradă, în fața bibliotecii.

Printre ei, se numără și Liliana Matei. La fel ca mulți români care ajung acolo în căutarea unui loc de muncă mai bine plătit, Liliana Matei nu vorbea engleza când s-a stabilit în Marea Britanie. Acum, spune că și studiază acolo, în paralel cu munca, fiind înscrisă într-un program de business management. „Eu cred că mulți români ar vrea să găsească cărți, dicționare… Simți nevoia uneori să citești ceva, să vezi ceva, să îți găsești un bestseller, din astea de dragoste – eu știu, să schimbi ceva. Aici, doar muncă și acasă, trebuie să te relaxezi într-un fel. Nu știu toți engleză. Eu când am venit aici, nu știam nimic și e normal să cauți, să vrei să găsești ceva. E în interesul lor să progreseze”, i-a povestit ea lui Mihai, într-un clip realizat pentru gândul. Și pentru ca limba maternă să fie transmisă din generație în generație, Liliana cumpără cărți cu povești din țară.

Foto: Mihai Nanu, pentru gândul

„Am ajuns la un moment dat la biliotecă și am văzut cum chiar servește drept centru comunitar”, ne explică și Mihai, care vede în dotarea bibiliotecilor publice din Londra un mijloc de a dezvolta comunitatea de migranți români, o altă dovadă că sunt acceptați în societatea în care s-au mutat. „Sunt sigur că și românii de aici ar vrea să fie incluși. Și celelalte cărți de aici au fost aduse tot de comunitățile de imigranți. Acum, e rândul nostru”.

„Măcar cei care vor să poată!”

În scrisoarea deschisă pentru cei de acasă, el se întreabă ce ar scrie tabloidul Daily Mail, cel care a scris deseori despre riscul unei invaziid e români, dacă ar asista la o invazie de scriitori din țara noastră: „Mă întreb oare ce ar scrie Daily Mail când un flux de autori români le-ar invada țara, așa cum au promis, care prin lucrările lor să-i înalțe în spirit pe cei care măcar din curiozitate se „lipesc” de câte o carte? Ce ar scrie ziarele locale din Walthamstow dacă cei de acasă ar completa volumele pierdute în 2007? Dar bibliotecile din așa-zisul Baltoc (Burn Oak), Webley sau Brent – toate, zone în care îți poți cumpăra o pâine cu eticheta scrisă în română? Why not bring them over: Blaga, Arghezi și Rebreanu? Ca măcar cei care vor să poată! Și să mă găsesc zâmbind când voi vedea „Hanul Ancuței” într-un vagon al magistralei de nord, în al cărei cap de linie se dau jos românii veniți la muncă”, scrie Mihai Nanu în epistola lui.

CITIȚI TEXTUL INTEGRAL AL SCRISORII PENTRU CEI DE ACASĂ

Foto: Mihai Nanu, pentru gândul

„Toată imaginea României pornește din această comunitate”

E important să vorbim și despre drepturile românilor de aici, să sancționăm UKIP și tabloidele care duc o propagandă xenofobă pe spatele românilor. Până la a schimba mentalitățile lor, putem lucra la ale românilor de acolo. „Cărțile înalță spiritul. Oamenii de aici bineînțeles că se confruntă uneori și cu depresie, din cauza discriminării, a dorului de casă. Dar e și acesta un mijloc prin care poți înălța moralul, prin care să educi. Toată imaginea României pornește din această comunitate”, explică autorul scrisorii pentru românii de acasă. „Chiar și de un abecedar e nevoie. Am cunoscut aici și oameni cu cinci clase, veniți să muncească”. Aceste cărți, dincolo de a fi o formă simbolică de a integra comunitatea de români în rândul celorlalte din Londra, sunt și o metodă foarte simplă de a-i ajuta. „Cartea îi aduce pe oameni împreună, creează și un oarecare capital social”, mai spune Mihai Nanu.

Mihai Nanu//arhiva personală

Mihai e foarte zgârcit la vorbă când îl întrebi despre ce alte lucruri mai face pentru comunitate, dar ne-a povestit și despre documentarul la care lucrează și care prezintă toată dezbaterea recentă despre invazia românilor, în contextul ridicării restricțiilor de pe piața muncii.

Mihai Nanu, originar din Brașov, este de trei ani în Marea Britanie, unde studiază producție de film și televiziune, la Universitatea din Portsmouth. Anul trecut, asistând la o propagandă tot mai gălăgioasă despre românii din Marea Britanie, a decis să nu își facă anul de practică la un studio mare de film, ci să propună universității un proiect inedit: să lucreze pe cont propriu, la un documentar despre „invazia” românilor. S-a întors în țară, și-a vândut mașina, a mai strâns bani de la prieteni, după care s-a mutat la Londra. În septembrie 2013, s-a apucat de filmat: „M-am gândit că nu există un regizor care să spună povestea din perspectiva românilor. Aceasta este metoda mea prin care să ajut comunitatea de români de aici”. În prezent, documentarul lui Nanu despre români este în faza de postproducție, fără a avea un calendar al lansării.

Puteți răspunde apelului românilor din Marea Britanie care vor cărți la această adresă de e-mail: [email protected]