Argentina trebuie să plătească 1,3 miliarde de dolari creditorilor care au refuzat să ierte datorii în 2001
Argentina trebuie să plătească 1,3 miliarde de dolari fondurilor de hedging care au refuzat să restructureze datoriile țării după default-ul din 2001, potrivit unei decizii de miercuri seară a tribunalului newyorkez care judecă procesul intentat de creditori.
Decizia ridică probabilitatea unui nou default (intrarea în incapacitate de plată) al Argentinei și, dacă va fi confirmată de instanța superioară, ar putea răsturna imunitatea statelor suverane în fața creditorilor, acceptată în jurisprudența internațională de aproape un secol.
Decizia a fost confirmată anterior, în luna octombrie, de o curte federală de apel, care a retrimis însă dosarul judecătorului din prima instanță pentru a clarifica anumite aspecte, inclusiv datoria Argentinei către grupul de fonduri de hedging, condus de Elliott Associates, „un fond agresiv care are drept caracteristică definitorie acționarea în justiție a țărilor” care îi datorează bani, notează Financial Times.
Argentina a refuzat să respecte decizii similare în trecut, calificând fondurile de hedging drept „vulturi”, însă noua decizie merge mai departe, judecătorul extinzând responsabilitatea și către terți. Astfel, „agenții Argentinei și alte persoane care colaborează în mod activ cu părțile ori cu agenții lor” sunt răspunzători de respectarea deciziei.
Printre aceste părți se numără banca americană Bank of New York Mellon, administratorul obligațiunilor restructurare ale Argentinei, care acționează drept intermediar pentru plățile țării către creditori. Astfel, judecătorul a dispus ca, atunci când BNY Mellon va efectua plăți către creditorii care au restructurat datoria Argentinei, investitorii care au refuzat restructurarea ar trebui de asemenea să încaseze sumele la care au dreptul.
În pofida protestelor vehemente ale băncii, ale creditorilor care au acceptat restructurarea și unei opinii înaintate de Rezerva Federală din New York în favoarea Argentinei, instanța a confirmat că decizia are jurisdicție în sistemul de plăți din Statele Unite. Unii experți consideră că decizia ar putea avea un impact generalizat asupra viitoarelor restructurări de datorie de stat.
Decizia, cu modificările anunțate miercuri, va reveni la curtea federală de apel, care se poate pronunța asupra sumei calculate de prima instanță și asupra terților afectați de hotărâre.
Cazul ar putea ajunge în final la Curtea Supremă a Statelor Unite.