Luptele dintre armata congoleză și rebelii M23 au aruncat în haos estul Republicii Democrate Congo (RDC). Peste 100.000 de civili au părăsit forțat regiunea în ultimele zile. Criza de securitate este accentuată și de participarea vecinei Rwanda, care susține rebelii. Mai mulți mercenari români trimiși să instruiască armata congoleză pentru lupta cu rebelii au murit în conflict.
Luptătorii rebeli M23 avansează spre capitala provinciei Kivu de Nord, Goma, aflată pe granița cu Rwanda. Orașul în care trăiesc peste un milion de oameni este apărat de armata congoleză, a cărei moral este la pământ după doi ani de luptă cu gherilele. Drept dovadă, luna trecută opt ofițeri congolezi au dezertat și au fost condamnați la moarte. În așteptarea execuției, dezertorii au făcut apel la sentință.
Pentru a înțelege mai bine conflictul, cine sunt părțile implicate și de ce se măcelăresc, trebuie să ne uităm puțin în trecut. Numele M23 vine de la Mișcarea 23 Martie, data (23 martie 2009) când a fost semnat un tratat de pace între milițiile Congresului Național pentru Apărarea Poporului (CNAP) și guvernul congolez. CNAP a devenit ulterior partid iar luptătorii săi au fost integrați în armata congoleză. Trei ani mai târziu, aproape 300 de foști combatanți CNAP reclamau condițiile precare din armata RDC precum și refuzul autorităților de a pune în aplicare prevederile tratatului.
Guvernul de la Kinshasa a răspuns cu represalii și astfel a început insurgența. Din 2012 până în 2022, luptele dintre rebeli și forțele guvernamentale erau răsfirate, urmate de perioade lungi de pace. O facțiune a M23 s-a regrupat în statele vecine, Uganda și Rwanda, de unde au pregătit, cu sprijinul autorităților locale, o nouă ofensivă.
Oficialii din Kampala și Kigali au negat implicarea, însă dovezile sunt evidente. În momentul de față, trupele rwandeze trimise să sprijine rebelii depășesc cu mult efectivele M23. Observatorii Organizației Națiunilor Unite (ONU) au transmis că 3.250 de soldați rwandezi luptă alături de 2.900 de luptători M23 în Kivu de Nord. Atât ONU, Statele Unite cât și alte puteri au solicitat în mod repetat Rwandei să nu mai sprijine M23 și să-și retragă soldații din R.D. Congo.
Dacă înainte de 2022, importurile de aur ale Rwandei din RDC nu depășeau 1%, după izbucnirea rebeliunii au ajuns la 47%. O situație similară este și în Uganda, unde importurile de aur au ajuns la 56%, potrivit experților. Estul Congo este bogat în resurse minerale, precum aur, diamant sau cupru. Cine controlează resursele, dispune după bunul plac de puterea comerțului. Însă conflictul armat este alimentat de Rwanda nu doar pentru dobândirea unor foloase materiale.
După genocidul rwandez din 1994, responsabilii au fugit în R.D. Congo, iar autoritățile congoleze nu i-au predat în țara de baștină. Masacrul s-a petrecut în decurs de trei luni. Atunci, peste un milion de oameni aparținând minorității etnice Tutsi au fost decimați de Hutu, grupul majoritar.
Forțele Democratice pentru Eliberarea Rwandei (FDER), alcătuite din Hutu, sprijină armata congoleză împotriva M23, deci e lesne de înțeles de ce Kigali este atât de implicat în desfășurarea ostilităților.
Insurgența din estul RDC a strămutat peste șapte milioane de civili, un record potrivit estimărilor ONU.
Mai mulți mercenari români și-au pierdut viața în ultimul an din cauza luptelor sângeroase purtate între armata RD Congo și M23. Românii trimiși să-i învețe pe ofițerii congolezi tactici de război reclamă faptul că aceștia sunt lași și de multe ori îi abandonează pe câmpul de luptă.
Într-un articol prezentat în exclusivitate pe Gândul, soldații congolezi sunt indisciplinați și fricoși:
„Mulți dintre ei sun bețivi, dependenți de droguri, indisciplinați și fricoși. Ori de câte ori există un schimb de focuri, fug cu toții mâncând pământul. Când a murit Vasile Badea, erau acolo 300 de congolezi. Toți au fugit, iar pe români și basarabeni i-au lăsat singuri sub focul lunetiștilor”, a declarat un mercenar român sub protecția anonimatului.
Armata națională RDC are moralul scăzut după mai bine de doi ani de război. Mulți ofițeri acuză faptul că mercenarii și trupele de menținere a păcii trimise nu fac decât să amplifice conflictul.
„Nici măcar nu știm cine este la conducerea armatei noastre. Nu știm de unde vin ordinele. Degeaba guvernul face recrutări, doar ca să mărească numărul militarilor. Nu poți câștiga pe câmpul de luptă cu soldați care au avut doar câteva luni de pregătire. Ei nu sunt capabili să susțină un război de o asemenea anvergură”, a declarat pentru Reuters un ofițer congolez.
Președintele congolez Félix Tshisekedi a refuzat orice negociere cu rebelii. În schimb, negociază cu țările vecine implicate în ofensiva M23 și angajează mercenari de pe tot mapamondul pentru a menține o securitate fragilă în estul țării.