ARMISTIȚIUL DE LA MINSK. Putin anunță încetarea focului în estul Ucrainei. „Nu a fost cea mai bună noapte din viața mea”

Președintele Rusiei Vladimir Putin a anunțat că negocierile de la Minsk au dus la încheierea unui armistițiu în estul Ucrainei, care intră în vigoare de duminică, 15 februarie, de la miezul nopții. Putin spune că s-a ajuns la un acord asupra celor mai importante puncte ale negocierilor.

Conform președintelui rus, citat de agenția de stat Sputnik News, negocierile ar fi durat atât de mult, peste 16 ore, pentru că Petro Poroșenko ar fi refuzat să discute și cu reprezentanții separatiștilor proruși din Donbas – republiciel autoproclamate Donețk și Lugansk.

„Nu a fost cea mai bună noapte din viața mea”, a spus Putin după cele mai lungi negocieri la care a participat, conform Sputnik News. „Dar dimineața a fost bună, în ciuda tuturor dificultăților din procesul de negociere și am reușit să ajungem la un acord asupra unui lucru important”, a mai spus Putin.

ACTUALITATE MAE, atenționare de călătorie pentru români: GREVĂ pe aeroporturile din Portugalia

21:52

POLITICĂ Crin Antonescu: Nu cred că, din postura de PREȘEDINTE al României, convingerile mele liberale m-ar face neinteresant pentru un alegător PSD

21:42

„Asupra documentului final s-a ajuns la un acord în proporție de 80%. Acest document are peste zece puncte. După ce va fi semnat de către «Cei patru de la Normandia» va fi trimis să fie semnat de către Grupul de contact. S-a înregistrat un progres uriaș”, a declarat sursa citată.

Conform Russia Today, o decizie de compromis a fost luată cu privire la o zonă demilitarizată pe linia frontului, care era principalul punct de blocaj în cadrul negocierilor. Putin a precizat că forțele ucrainene își vor retrage armamentul greu dincolo de linia de front. Separatiștii se vor retrage de asemenea dincolo de linia frontului, așa cum a fost ea stabilită în septembrie, când a fost încheiat armistițiul anterior.

Acordul reia punctele armistițiului de anul trecut, inclusiv reforma politică în Ucraina pentru a asigura un statut special pentru regiunile separatiste și reglementarea situației de la frontiere, a adăugat președintele rus.

Zona de securitate care separă părțile aflate în conflict trebuie să fie de cel puțin 50 de kilometri lățime pentru artilerie, de 70 de kilometri pentru lansatoarele de rachete și de 100 de kilometri pentru armamentul greu cu rază de acțiune lungă, precum rachetele balistice Tocika-U, precizează documentul, conform Russia Today.

Retragerea armelor trebuie să înceapă duminică și să se încheie în decurs de maxim 14 zile. OSCE se ocupă de implementarea armistițiului pe teren și își va folosi dronele și observatorii pentru a verifica respectarea acordului.

Documentele prevăd și o retragere a „trupelor străine, a armamentului greu și mercenarilor” din Ucraina, sub monitorizarea OSCE. „Grupările armate ilegale” vor fi dezarmate.

Problemele umanitare și economice sunt de asemenea menționate în acordul încheiat la Minsk.

UPDATE 13.20 Cancelarul german, Angela Merkel, a declarat că președintele rus, Vladimir Putin, a fost nevoit să exercite presiuni asupra separatiștilor ucraineni pentru a accepta acordul de încetare a focului încheiat joi în urma negocierilor de la Minsk, relatează Russia Today în pagina electronică.

Merkel a precizat că mai sunt multe de făcut pentru a obține pacea în Ucraina, dar acum există „o rază de speranță” pentru progrese.

Minsk-2 nu este chiar o relizare majoră, dar ar trebui să oprească escaladarea situației în Donbas, a declarat la rândul său ministrul german de Externe, Frank-Walter Steinmeier.

Poroșenko: Rusia a pus condiții inacceptabile

Președintele ucrainean, Petro Poroșenko, a declarat joi că Rusia a pus „condiții inacceptabile” în cursul negocierilor de la Minsk privind soluționarea conflictului din estul Ucrainei, relatează BBC News Online.

Poroșenko a făcut această declarație în timpul unei pauze de la negocierile la care participă de asemenea președintele rus, Vladimir Putin, șeful statului francez, Francois Hollande, și cancelarul german, Angela Merkel.

Președinții ucrainean Petro Poroșenko și rus Vladimir Putin au încercat toată noaptea de miercuri spre joi să ajungă la un acord de pace, în cadrul summitului formatului Normandia care a început miercuri seara în capitala belarusă Minsk, relatează BBC News online.

Puține detalii au apărut de la negocieri, însă consilierul prezidențial ucrainean Valeri Ciali a scris pe pagina de Facebook, cu câteva ore înainte de încheierea întâlnirii, că cei doi șefi de stat au dus un adevărat război al nervilor.

Ieri, miniștrii de Externe rus Serghei Lavrov, german Frank-Walter Steinmeier și francez Laurent Fabius au discutat în paralel, după care s-au alăturat șefilor de stat și de guvern.

Liderii „republicilor populare” de la Donețk Denis Pușilin și Lugansk Vladislav Deinego se întâlnesc separat cu reprezentanta OSCE Heidi Tagliavini, ambasadorul rus în Ucraina Mihail Zurabov și fostul președinte ucrainean Leonid Kucima.

Un armistițiu urmează să fie pus în aplicare pe 14 februarie, potrivit Reuters, care citează o versiune a documentului final. Acordul ar implica retragerea armamentului greu și instituirea unei zone de securitate.

Înainte de începerea negocierilor, Poroșenko a subliniat că obținerea unui armistițiu este esențială.

Potrivit ONU, peste 5.400 de persoane au fost ucise de la începutul conflictului armat între forțele guvernamentale ucrainene și rebelii proruși în regiunea Donbas din estul Ucrainei. În perioada 31 decembrie-5 februarie, în zone locuite au fost uciși 263 de civili.

Cancelarul german Angel Merkel și președintele francez Francois Hollande conduc inițiativa de pace de la Minsk.

Rusia este acuzată de Occident că susține cu armament și oameni insurgenții proruși, ceea ce Moscova dezminte.

Negocierile se concentrează asupra obținerii unui armistițiu, retragerii armamentului angajat în confruntări și crearea unei zone demilitarizate pe linia frontului.

Pe teren, atât în Donețk, cât și în Lugansk, au avut loc noi atacuri miercuri. Bombardamente intensive au avut loc în orașul Lugansk, aflat sub controlul rebelilor. O bază militară rebelă din sud-estul orașului a fost ținta atacului, potrivit unui reporter independent. Cel puțin o persoană a fost ucisă într-un bombardament asupra unui spital din Donețk, crescând bilanțul zilei la șase morți.

De asemenea, forțe rebele de lângă localitatea strategică Debalțeve au bombardat forțele guvernamentale cu obuze, la o zi după ce Guvernul de la Kiev a anunțat că 19 militari ucraineni au fost uciși în zonă.

În timp ce Guvernul ucrainean caută să o linie de demarcație pe baza situației de la începutul lui septembrie, când s-a încheiat armistițiul de la Minsk, rebelii vor ca noua înțelegere să reflecte cuceririle teritoiale pe care le-au făcut în ultimele săptămâni.

Imaginile de la negocieri spun extrem de multe, comentează corespondentul BBC la Minsk. Poroșenko și Putin abia se privesc în momentul în care dau mâna. În fotografia de familie de la summit nu zâmbește nimeni, iar într-o imagine din timpul negocierilor, Putin a fost surprins rupând un pix în două.

Ce vrea Ucraina

Rezultatul la care se va ajunge constă în ceea ce este dispus Poroșenko să accepte drept compromis și ceea ce este dispus Putin să ofere, notează corespondentul BBC. În linii mari, Ucraina – susținută de Occident – vrea refacerea integrității teritoriale, inclusiv preluarea controlului asupra frontierei cu Rusia, dar separatiștii – susținuți de Rusia – vor să păstreze teritoriul asupra căruia dețin controlul în prezent.

Cel mai bun rezultat la care se poate ajunge, potrivit unor analiști, este un conflict înghețat.

Poroșenko a declarat anterior că situația riscă „să scape de sub control” dacă părțile nu ajung la un armistițiu care să calmeze situația și a amenințat că Kievul este pregătit să introducă legea marțială, subliniind că summitul de la Minsk este una dintre ultimele șanse pentru un armistițiu necondiționat și retragerea armamentului greu.

Ministrul rus de Externe Serghei Lavrov a avertizat, la rândul său, ca frontiera nepăzită a Ucrainei cu Rusia să nu fie transformată într-o problemă.

Președintele american Barack Obama a refuzat să excludă furnizarea de „armament defensiv letal” Kievului în cazul în care diplomația eșuează, dar Moscova apreciază că acest lucru ar înrăutăți situația.