Autografe ale lui Neil Armstrong, scoase la licitație pe internet

Câteva autografe ale lui Neil Armstrong, cele mai multe pe fotografii, au fost scoase la licitație online de o firmă din Los Angeles, la scurt timp după decesul primului om care a pășit pe Lună, survenit sâmbătă, potrivit AFP.

Potrivit proprietarului casei de licitații, Nate Sanders, această ofertă – ce cuprinde câteva fotografii și o vedere semnate de Neil Armstrong, precum și numărul din New York Times care anunță aselenizarea – ar trebui să trezească un mare interes, la numai câteva zile după decesul legendarului astronaut, la vârsta de 82 de ani.

Fotografiile au cel mai mare preț de pornire, de 1.000 de dolari, iar pentru două dintre ele, ce îi prezintă pe toți cei trei membri ai echipajului Apollo 11 (Armstrong, Buzz Aldrin și Michael Collins) s-a licitat deja, oferta de cumpărare pentru unul din aceste loturi ajungând la 4.189 de dolari.

EXCLUSIV Vești proaste de Crăciun pentru WIZ KHALIFA, rapperul american care s-a DROGAT pe scenă, la festivalul „Beach Please!”

07:00

JUSTIȚIE Fostul lider al grupării Sportivilor, unul dintre cei mai periculoși infractori, a fost EXTRĂDAT din Italia și este încarcerat în Penitenciarul Rahova

00:39

„Neil Armstrong era foarte generos cu cei care îi cereau un autograf pentru că fuseseră inspirați de misiunea Apollo 11”, subliniază Nate Sanders, precizând însă că astronautul a încetat să mai acorde autografe după ce și-a dat seama că unii i le cereau doar ca să le vândă.

„Ironia este acum că mii de oameni care nu au avut niciodată ocazia să-i ceară un autograf lui Neil în persoană nu pot avea unul decât cumpărându-l”, a mai spus Sanders.

În 1980, o fotografie semnată de Neil Armstrong se vindea doar pentru 8 dolari. Cu puțin înainte de decesul astronautului, aceeași fotografie valora aproximativ 1.300 de dolari.

Licitația este deschisă pe NateDSanders.com până joi, la ora locală 17.00 (00.00 GMT).

Îmbarcat la bordul navetei Apollo 11, Neil Armstrong și colegul său Buzz Aldrin au pășit pe Lună pe 21 iulie 1969 (02.56 GMT), sub privirile admirative a peste 500 de milioane de telespectatori din lumea întreagă. Cel de-al treilea membru al echipajului, Michael Collins, a rămas în modulul de comandă aflat pe orbită în jurul Lunii.

Neil Armstrong, un pionier al spațiului, decorat de numeroase ori în Statele Unite, dar și în alte 17 țări, nu s-a împăcat niciodată prea bine cu această celebritate mondială dobândită, evitând luminile reflectoarelor.

El trăia de circa 20 de ani într-o fermă retrasă din Ohio, același stat american în care s-a și născut, pe 5 august 1930.

Tânărul Armstrong era fascinat încă din copilărie de avioane. A urmat cursuri de pilotaj la vârsta de 15 ani și și-a obținut brevetul de pilot un an mai târziu, chiar înainte de a-și obține permisul de conducere a automobilului.

Mai târziu, Armstrong a devenit pilot de armată și a efectuat 78 de misiuni în timpul Războiului din Coreea (1950 – 1953). Neil Armstrong a studiat și ingineria aeronautică la Universitatea Purdue din statul Indiana.

În 1955 a devenit pilot de teste și a zburat pe 50 de tipuri diferite de avioane. Șapte ani mai târziu, a fost selecționat de NASA, agenția spațială americană, pentru a deveni astronaut.

Când a pășit pe Lună, avea 38 de ani și, chiar dacă atinsese unul dintre marile obiective ale omenirii, nu și-a savurat realizarea, ci a părut dimpotrivă frustrat de recunoașterea pe care i-a adus-o.

„Cred că tuturor ne place să fim recunoscuți, nu pentru un singur foc de artificii, ci pentru întreaga activitate”, a declarat Armstrong într-un interviu pentru CBS, în 2005.

Când a fost întrebat cum se simte știind că urmele lăsate de pașii lui vor rămâne pe suprafața Lunii probabil pentru mii de ani, el a răspuns: „Eu sper că cineva va merge până acolo zilele astea să le curețe”.

Misiunea Apollo 11 a fost și ultimul zbor în spațiu al lui Armstrong. În anul următor i s-a dat o muncă de birou, la departamentul de cercetare avansată și tehnologie de la NASA. La un an după misiunea Apollo 11, Armstrong a părăsit NASA pentru a deveni profesor de inginerie la Universitatea din Cincinnati.

După ce și-a încheiat activitatea la NASA, Armstrong a dus o viață foarte discretă. Nu a avut un rol important la evenimentele care au marcat cea de-a 25-a aniversare a aselenizării, în 1994.