„Suntem împotriva mobilizării”, „Vreau ca tatăl meu să rămână în viață”, „să meargă la război funcționarii și fiii lor!”, se putea citi pe afișele lor.
Circa 100 de camioane care veneau din Europa erau blocate de această mișcare de protest.
Implicat de la jumătatea lui aprilie într-o „operațiune antiteroristă” împotriva separatiștilor proruși din estul țării, Guvernul ucrainean a decretat săptămâna trecută o nouă mobilizare în timp ce luptele se intensifică și devin din ce în ce mai sângeroase.
„Este un război în est (…) de ce trebuie să moară acolo oameni din Transcarpatia (în celălalt capăt al țării)?”, s-a indignat Iuri, în vârstă de aproximativ 50 de ani.
„Persoanele refugiate din est se odihnesc în sanatorii în regiunea noastră. De ce nu sunt mobilizați ei?”, a declarat la rândul ei Tetiana, în vârstă de 30 de ani, care a refuzat să își spună numele de familie.
În timp ce membrii minorității românești din Ucraina s-au alăturat acestei mișcări, blocând mai multe drumuri în sud-vestul țării, Ministerul român al Afacerilor Externe s-a declarat, marți, „îngrijorat de situația care a generat aceste proteste”.
„Ministerul urmărește îndeaproape modul în care se desfășoară (mobilizarea, n.red.), în contextul nemulțumirii exprimate de tinerii de origine română”, arată un comunicat.
Declarând că înțelege motivele pentru care Kievul a decretat această mobilizare, Bucureștiul susține că se așteaptă ca „aceste proceduri să nu aibă un caracter selectiv, care să introducă o abordare discriminatorie pe criterii etnice”.
Potrivit datelor oficiale, minoritatea românească din Ucraina numără aproximativ 151.000 de persoane, cele două țări având o frontieră comună de 650 de kilometri lungime.