AVERTISMENT. Cum ar putea deveni Germania „bolnavul Europei”

Motor de creștere economică în Europa și atentă la problemele fiscale ale altor state, Germania riscă să devină „bolnavul Europei” dacă nu va rezolva propriile deficiențe, în primul rând profesionalizarea forței de muncă viitoare, crede Joerg Asmussen, membru în consiliul director al BCE.

Asmussen declara anul trecut că toate țările din zona euro, inclusiv Germania și Franța, trebuie să-și reformeze economia și să facă eforturi mai mari pentru a-și păstra nivelul de trai.

Investitorii, economiștii și diverși oficiali au avertizat deja Germania că neglijează propriile probleme, precum îmtăbrânirea populației, creșterea costurilor forței de muncă și scăderea competitivității economice la nivel global, mai atentă la impunerea măsurilor de austeritate în alte țări, potrivit unei analize Bloomberg.

Zona euro ar fi fost probabil deja depărțită fără Angela Merkel și sprijinul acordat de alegătorii germani bailout-urilor și garanților de 300 miliarde euro acordate statelor aflate în dificultate. Pe de altă parte, ambiția de a rezolva problemele Europei i-a distras atenția cancelarului german de la problemele economice de acasă, unde costurile cu forța de muncă înregistrează cea mai abruptă creștere din ultimul deceniu, punând în pericol competitivitatea economiei și progresele reușite în timpul guvernării lui Gergard Schroeder.

„Merkel trebuie să facă ce poate cu cărțile pe care i le-a împărțit istoria, iar Europa a fost prioritatea. Dar trebuie să faci mai multe în același timp, iar acum este clar că lucrurile trebuie să se schimbe și acasă”, comentează pentru Bloomberg Irwin Collier, profesor de economie la Freie Universitaet, Berlin.

În timpul mandatului lui Merkel, aflată la putere din 2005, economia a mers bine fără prea multe intervenții din partea statului. Șomajul a scăzut la cel mai redus nivel de la reunificare, companiile germane reușind să mențină țara pe locul al doilea în rândul exportatorilor lumii, după China.

Indicele DAX al bursei de la Frankfurt a crescut anul trecut cu 29%, cea mai bună performanță din ultimii nouă ani, iar guvernul se împrumută la dobânzi minime: randamentul obligațiunilor de stat cu maturitatea la 10 ani a scăzut miercuri la 1,48%, cu 37 puncte de bază (0,37 puncte procentuale) mai puțin decât la începutul anului trecut.

Boom-ul economic se datorează în principal programului „Agenda 2010” introdus de Schroeder în 2003, care a redus taxele, ajutoarele de șomaj și transferurile aferente serviciilor de sănătate, cea mai amplă reformă a sistemului german de securitate socială după cel de-Al Doilea Război Mondial. Schroeder a pierdut în cele din urmă alegerile din cauza nemulțumirii generate de măsuri.

Merkel se pregătește să ceară încrederea germanilor, în această toamnă, pentru cel de-al treilea mandat. Banca centrală a Germaniei, Bundesbank, estimează că economia va crește în acest an cu 0,4%. Ministerul Economiei a anunțat miercuri că producția industrială a crescut în noiembrie cu numai 0,2%, sub estimările analiștilor.

Cancelarul german a avertizat, în alocuțiunea de Anul Nou, că criza datoriilor de stat este departe de final, iar situația economică va fi mai dificilă în 2013.

„Până acum, Merkel a putut profita de pe urma moștenirii lăsate de predecesorul său. Dar acum, ceva trebuie să se schimbe cu adevărat, altfel în câțiva ani lucrurile vor arăta foarte diferit”, avertizează Juergen Michels, economist șef pentru zona euro la Citigroup, Londra.

Datele Eurostat arată că în Germania costurile cu forța de muncă sunt în creștere, în timp ce competitivitatea unor economii mai puțin robuste din zona euro, precum Spania, se îmbunătățește. Costul forței de muncă a urcat în Germania cu peste 3% din 2009, în timp ce Spania a înregistrat o scădere de 7%. De la prima învestitură a cancelarului Merkel, în 2005, costul forței de muncă a crescut cu 8,3%.

Principalele probleme ale Germaniei sunt de natură demografică. În prezent, în Germania locuiesc 4 persoane apte de muncă la fiecare pensionar. Peste 20 de ani, raportul ar putea scădea la 2, estimează Eurostat. Problema îmbătrânirii populației este întâlnită și în alte economii dezvoltate, însă este mai acută în Germania.

Din această cauză, creșterea economică potențială pe termen lung este de 1% pentru Germania, cel mai redus nivel din OCDE.

„Îmbătrânirea va reduce cu siguranță creșterea și nu există încă nicio strategie clară privind rezolvarea acestei probleme”, comentează Carsten Brzeski, economist al ING Group, Bruxelles.

Problema micșorării forței de muncă ar putea fi ameliorată prin încurajarea oamenilor apți, dar care nu muncesc, să-și găsească un job, prin reducerea costurilor de angajare și concediere, sau înlesnirea negocierilor salariale dintre companii și angajați, notează Forumul Economic Mondial într-un studiu.

Joerg Asmussen, oficialul BCE, remarcă și problema calificării. Viitorii angajați din economia germană nu beneficiază de educația necesară pentru a fi competitivi pe scena globală, consideră el.

Fost secretar de stat în ministerul Finanțelor, Asmussen, numit de Merkel în Consiliul BCE, a vorbit în decembrie la Frankfut despre performanța universităților germane. Clasamentul News World al celor mai performante universități din lume nu are nicio instituție germană în top 50.

„Germania a rămas serios în urmă în privința educației în știință și matematică. Este desigur o problemă pentru o țară care se mândrește cu producerea bunurilor de înaltă calitate”, a afirmat Asmussen.

În absența reformelor, „peste 5 ani Germania va căpăta din nou titlul de «bolnavul Europei»”, a avertizat oficialul BCE.