Avertisment la Forumul Civic România-Ucraina despre riscul de „belarusificare” a Ucrainei: Ar fi cel mai mare cadou pentru Kremlin
După două luni de proteste și nicio soluție clară la orizont, cu o opoziție imatură și un răspuns timid din partea Uniunii Europene, Ucraina ar putea risca să devină un al doilea Belarus, ceea ce ar fi „o tragedie” pentru țară și „cel mai mare cadou făcut Kremlinului”, a avertizat, zilele trecute, în cadrul Forumului Civic România-Ucraina de la Kiev, analistul politic Vladimir Socor, senior fellow la Jamestown Foundation.
„Nesemnarea acordurilor europene la Vilnius e o întrerupere, dar înghețarea relațiilor cu Occidentul va fi și mai gravă, și mai greu de corectat”, a explicat expertul, cu referire la „belarusificarea” Ucrainei, adică trecerea de către UE la formatul de colaborare cu regimurile represive, cum este și cazul celui din Belarus.
Cu gândul la EuroMaidan: „Susținerea ONG-urilor românești pentru colegii din Ucraina”
La doar 20 de minute de mers pe jos de EuroMaidan, Piața Independenței redenumită pe fondul mișcării protestatare ucrainene, experți și membri ai societăților civile din Ucraina, România și Republica Moldova s-au reunit pentru a discuta despre cooperarea lor și a țărilor din care provin.
Venind după cele mai violente zile de la începutul manifestațiilor, în urmă cu două luni, cea de-a doua ediție a Forumului România-Ucraina, organizată de Centrul Român de Politici Europene (CRPE, România) și Institute of World Policy (Ucraina), a devenit un eveniment simbolic. „Prezența noastră aici, în aceste condiții, reprezintă și susținerea pe care ONG-urile românești o arată colegilor din Ucraina”, a fost unul dintre mesajele forumului din 23 și 24 ianuarie. După diminețile de prezentări și conferințe, încărcătura simbolică a evenimentului a fost întărită și de faptul că unii dintre participanții forumului au luat drumul EuroMaidanului, pentru a vedea protestele.
Piața Independenței din Kiev, EuroMaidanul// FOTO: Alina Matiș-gândul
ONG-urile, lovite de pachetul de legi din 16 ianuarie
Pentru participanții români, prezența lor la Kiev „în condiții excepționale” a demonstrat susținerea societății civile din România față de situația din Ucraina, „omologii” de la Kiev fiind printre cei vizați de pachetul de legi adoptat în 16 ianuarie și abrogat, în cele din urmă, marți, 28 ianuarie. Printre aceste legi, se număra și o măsură care ar fi obligat ONG-urile ucrainene care primesc fonduri externe să se înregistreze drept „agenți externi” și să piardă până la 40 la sută din fondurile străine, care ar fi fost reținute ca impozit. Astfel de măsuri ar fi putut duce la o retragere serioasă a investițiilor din afara țării în proiecte de dezvoltare.
Pentru Oleksandr Sushko, research director la Institutul de Cooperare Euro-Atlantică, existau două scenarii, pe fondul noilor legi: planul a) presupunea abrogarea legilor din 16 ianuarie și soluționarea pașnică a crizei ucrainene, în timp ce planul b) însemna o prelungire a situației din Ucraina și o nevoie a partenerilor externi ai societății civile ucrainene de a se adapta și a încerca să își continue proiectele prin diverse „portițe”.
Marți, a intrat în vigoare o parte a planului a), odată cu abrogarea în Rada Supremă (parlamentul Ucrainei) a controversatului pachet de legi (inclusiv anti-protestatari).
Posterul jocului „Angry Birds” a devenit „Angry Ukrainians” (Ucraineni furioși), pe baricadele de pe EuroMaidan// FOTO: Alina Matiș-gândul
Ce este Forumul Civic România-Ucraina
Forumul Civic România-Ucraina este o platformă prin care Ucraina poate profita de experiențele României în domeniul politicilor de democratizare și dezvoltare în ceea ce privește țările incluse în Parteneriatul Estic din Politica de Vecinătate a Uniunii Europene (dincolo de Ucraina, este vorba despre Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia și R. Moldova). Dincolo de criza politică și socială din Ucraina, printre temele acoperite de cea de-a doua ediție a forumului se numără acordurile europene a căror semnare a fost amânată în noiembrie, la Vilnius, colaborarea energetică, problema minorității române din Ucraina, proiecte transfrontaliere, precum și situația din Transnistria și Programul Operațional Comun România-Ucraina-R. Moldova în noul exercițiu financiar european, 2014-2020 (context în care și-au găsit loc și discuții despre declarațiile unioniste ale președintelui Traian Băsescu).
Imagini de pe EuroMaidan – fotoreportaj AICI și live text AICI și AICI
Pentru comentarii, mă găsiți pe Facebook – Alina Matiș și pe Twitter – @alinamatis