Avertismentul tranșant al omului care îl sfătuiește pe Putin. „Europa va aparține și ea Eurasiei”

Karaganov vorbește despre deteriorarea relațiilor cu Europa care în opinia sa a început odată cu războiul din Georgia. „Am vorbit deja despre o situație de pre-război de acum opt ani. Chiar din acea perioadă, nivelul de încredere dintre marile puteri tindea către zero. Rusia a început să-și remodernizeze armata și de atunci situația s-a înrăutățit considerabil”. 

Consilierul lui Putin consideră că NATO este principalul vinovat de această tensionare a relațiilor internaționale. „Am avertizat NATO să nu se apropie de frontierele Ucrainei, deoarece asta va crea o situație pe care nu o putem accepta”. El consideră că ocuparea Crimeii și agresiunea din estul Ucrainei au reprezentat o măsura îndreptățită și benefică pentru că ” Rusia a stopat înaintarea Occidentului în această direcție și să sperăm că aceasta înseamnă că pericolul unui război a fost eliminat pe termen mediu”.

Războiul propagandistic dintre cele două tabere nu face decât să „amintească de perioada premergătoare unui nou război”. El consideră că presa occidentală prin „diabolizarea Rusiei” a crescut nivelul tensiunilor dintre NATO și Rusia la un nivel „comparabil cu criza de la sfârșitul anilor 1970 și începutul anilor 1980”.

ACTUALITATE Victor Ponta: „Vreau o șapcă cu ‘Make DÂMBOVIȚA great again’”

17:30

SURSE Șefii Parlamentului, aleși luni dimineață. Daniel Suciu, PSD, la Camera Deputaților și Ilie Bolojan, PNL, la Senat

17:12

Situația de acum este total diferită consideră Karaganov, care nu a pierdut ocazia de a preciza care este una dintre cele mai importante caracteristici ale strategiei ruse de apărare.  „Acum, temerile în țări precum Polonia, Lituania și Letonia urmează să fie înlăturate de arme NATO care vor fi staționate acolo. Dar asta nu-i ajuta; noi o vom interpreta ca pe o provocare. Dacă va exista o criză, vom distruge exact aceste arme. Rusia nu vrea să mai lupte vreodată pe teritoriul său…”

De altfel, conceptele de strategie geopolitică ale Rusiei, elaborate de consiliul condus de Karaganov au stabilit că Moscova poate utiliza puterea militară  atunci când „interese importante ale țării sunt în mod clar amenințate”. Ucraina a fost un astfel de exemplu a afirmat, oficialul rus, iar un altul poate fi „o concentrare de trupe care simțim că pot prezenta un risc de război”.

Șeful Consiliului de Apărare și Politică Externă nu s-a sfiit să recunoască că declarațiile politicienilor ruși, chiar și cele ale lui Putin prin care aceștia încearcă să-și convingă populația că Occidentul dorește război pentru a fărâmița Rusia sunt „o serie de exagerări”. Dar toate acestea sunt justificate, spune el de americani care  „au declarat deschis că sancțiunile au drept scop o schimbare de regim în Rusia. Ceea ce este destul de agresiv”.

O „amentințare externă” este în folosul Rusiei, mai spune consilierul președintelui Putin pentru că „elita politică din Rusia nu își dorește o reformă internă, nu este pregătită pentru asta. Trebuie să vă amintiți că Rusia se sprijină pe două concepte naționale: apărare și suveranitate. Abordăm problema securității cu mult mai mare atenție decât alte state”. 

În luna mai, Consiliul de Apărare și Politică Externă care include  politicieni, economiști și foști militari și ofițeri de informații, a emis noi directive pentru politica externă rusă în care se vorbește deschis despre rolul de mare putere pe care și-l dorește Kremlinul. În acest sens Karaganov le-a declarat franc ziariștilor germani că „ne dorim statutul de mare putere: din păcate, la asta nu putem renunța. În ultimii 300 de ani, acest statut a devenit o parte a structurii noastre genetice”.

Bineînțeles că o atare dorință vine din dorința de a face un bine întregii omeniri. „Dorim să prevenim o destabilizare mai mare a situației din lume”, a spus consilierul în vârstă de 63 de ani, al președintelui Putin. Acest bine este însă unul eminamente rusesc după cum recunoște chiar el: „Vrem să fim inima unei mari Eurasii, o regiune a păcii și cooperării, iar subcontinentul Europa va aparține și el acestei Eurasii”.

 În continuarea dialogului cu jurnaliștii de la Der Spiegel, înaltul reprezentant rus a afirmat că Moscova nu mai are încredere „câtuși de puțin”, în Europa. ” Reacționăm în consecință. Există o tactică surpriză. Și trebuie să știți că suntem mai inteligenți, mai puternici și mai hotărâți”, a punctat acesta.

Tot ca o surpriză a catalogat consilierul lui Putin și intervenția și retragerea parțială din Siria. „Asta a fost o lovitură magistrală, a fost fantastică. Folosim avantajul superiorității noastre în regiune. Rușii nu sunt buni la târguieli, nu se pricep la afaceri. Sunt însă excepționali luptători” a conchis el.

Rusia consideră că sitemul politic european este unul „incapabil să se adapteze provocărilor noii lumi”. Din acest motiv și bucuria cu care privește Moscova problele cu care se confruntă UE. Mai mult chiar ca o pedepsă pentru că unii dintre liderii europeni „au căutat o confruntare cu noi” Kremlinul refuză să ajute Europa deși recunoșye că ar putea să facă cel putin în problema imigranților.

„Nu vom ajuta Europa, Deși am putea face acest lucru atunci când este vorba de problema refugiaților. O închidere comună a frontierelor ar fi esențială. În această privință, rușii ar fi de 10 ori mai eficienti decât europenii”, a afirmat tranșant consilierul președintelui Putin.

Karaganov a ironizat și încercarea UE de a face o înțelegere cu Turcia, încercare pe care o cataloghează ca pe o „rușine” și amintește că Rusia s-a descurcat mult mai bine. „În fața problemelor noastre cu Turcia, am urmărit o linie politică clară, dură – cu succes”, a subliniat el. 

Cu o zi înainte de Consiliul NATO – Rusia, consilierul lui Putin a afirmat că acest organism a devenit unul „nelegitim” deoarece NATO a devenit o altfel de alianță, susține el. „Atunci când am început dialogul cu NATO,era o alianță defensivă a puterilor democratice. De atunci, Consiliul NATO-Rusia, a servit doar drept paravan pentru extinderea NATO”. În  2008 și 2014 – atunci când am avut într-adevăr nevoie de el, nu a existat”, mai afirmă acesta referindu-se la momentele celor două războaie declanșante de Rusia, în Georgia și Ucraina. 

Din acest motiv după aproape trei ore de discuții între ambasadorii celor 28 de țări ale Alianței și omologul lor rus Aleksandr Grușko nu s-a putut ajunge la nici o înțelegere. „Am avut o discuție deschisă, onestă și atmosfera era bună, dar nu eram de acord” a constatat Stoltenberg, salutând în pofida divergențelor „o ocazie importantă pentru a ne clarifica pozițiile”. 

Serghei Alexandrovici Karaganov s-a declarat, al finaul interviului,  dezamăgit de Europa care „mă sperie atunci când cere mai multă și mai multă democrație. Îmi sună ca, în trecut, când oamenii de aici (Rusia-n.r.) au cerut mai mult și mai mult socialism”.  „În următoarele decenii, Europa nu va fi un model atractiv pentru Rusia”, mai spune acesta și aduce ca argument violurile petrecute în noaptea de revelion la Koln. ” Este de neconceput ca femeile să fie hărțuiți și violate în public. Dacă ar fi să faci așa ceva în Rusia, ar fi fost uciși”, spune consilierul lui Putin.

Karaganov le mai spus ziariștilor ruși să nu-și facă mari speranțe legate de o eventuală schimbare a politicii ruse după alegerile parlamentare din septembrie deoarece „Rusia este îndreptățită moral.  Nu vor exista concesii fundamentale din partea noastră. Psihologic, Rusia a devenit acum o putere euroasiatică – am fost unul dintre părinții intelectuale ai întoarcerii spre est. Dar acum, sunt de părere că nu trebuie ieșim din Europa. Trebuie să găsim modalități de a revitaliza relațiile noastre”.