Rusia a denunțat, fără nicio surpriză, ancheta publică efectuată de către un judecător britanic, deschisă în ianuarie și care s-a încheiat vineri. Acum judecătorul Robert Owen urmează să-și prezinte concluziile până la sfârșitul anului, relatează Le Monde în pagina electronică.
Potrivit avocatului familiei Litvinenko, Ben Emmerson, scrie The Guardian, există suficiente probe cu privire la implicarea directă a președintelui rus – și anume faptul că poloniul este de origine rusească și legăturile unuia dintre acuzați, Andrei Lugovoi, cu Putin, constând în faptul că ambii au făcut parte din KGB (serviciile secrete ruse, care au devenit între timp FSB).
Potrivit BBC, Ben Emmerson a declarat în finalul pledoariei că responsabilitatea statului rus a fost dovedită „dincolo de orice îndoială rezonabilă”. Văduva fostului spion rus, Maria litvinenko, a spus că ea crede că „asainii (soțului ei) și comanditarii lor” au fost „demascați”.”Acest lucru nu s-ar fi putut întâmpla fără știința și consimțământul domnului Putin”, a subliniat ea.
Emmerson a declarat în timpul anchetei, potrivit BBC, că Putin era un „despot de mâna a doua tot mai izolat” și un „autoritarist alienat din punct de vedere moral”. E a mai spus că președintele rus și aliații săi sunt „implicați în mod direct în crima organizată”.
„Clica personală” a lui Putin este „dispusă să-i asasineze pe cei care le stau în cale”, a adăugat avocatul. El a subliniat că „dacă statul rus este responsabil, Vladimir Putin este responsabil”. „Nu în baza vreunei analogii a responsabilității pentru faptele altuia, ci pentru că el personal a ordonat lichidarea unui inamic hotărât să-l dea în vileag pe el și pe acoliții săi”, a conchis el, citat de aceeași sursă.
Polițiștii însărcinați cu ancheta nu au mers până într-acolo încât să-l arate cu degetul pe Putin, dar nu au îndepărtat o eventuală responsabilitate a statului rus, scrie Le Monde.
Ministerul rus de externe a catalogat deja această anchetă drept „selectivă” și „politizată”. Moscova a condamnat „refuzul încăpățânat” al judecătorului Owen de a audia „punctele de vedere ale serviciilor ruse competenete”.
Ancheta publică a fost autorizată de către Guvernul britanic în iulie 2014, pe când armata rusă intensifica războiul în estul separatist al Ucrainei. Ea are loc în urma unei anchete judiciare efectuate de către același judecător. Această procedură i-a oferit acces la documente sensibile aparținând Guvernului britanic și serviciilor secrete, consultate cu ușile închise și care nu pot fi făcute publice până la sfârșitul anchetei.
Moscova nu i-a dat undă verde lui Kovtun să se prezinte în fața instanței
Omul de afaceri rus Dmitri Kovtun, unul dintre principalii doi suspecți în asasinat, nu s-a prezentat prin videoconferință, de la Moscova, în fața Curții Regale de Justiție de la Londra, la începutul săptămânii. El a afirmat că nu poate să depună mărturie pentru că nu a obținut undă verde de la autoritățile ruse. El i-a acuzat pe britanici că nu i-au contactat pe omologii lor ruși.
Poliția britanică, care analizează o posibilă implicare a Kremlinului în acest caz, îi suspectează pe rușii Kovtun și Andrei Lugovoi – un fost membru al serviciului de protecție de la Kremlin, devenit deputat între timp – că l-au otrăvit pe Litvinenko, un opozant al regimului, într-un mare hotel londonez pe 1 noiembrie 2006.
După ce a băut un ceai cu ei, Aleksandr Litvinenko a început să se simtă rău și a murit trei săptămâni mai târziu otrăvit cu poloniu-210, o substanță radioactivă extrem de toxică și aproape nedetectabilă.
„Aceste proceduri au încetat să mă mai intereseze de mult timp, pentru că am înțeles că sunt părtinitoare și politizate”, a reacționat Lugovoi, citat de agenția Interfax. „Ele nu mă mai interesează de când autoritățile britanice au clasat ca secrete anumite elemente ale cazului, după care le-au declasificat în urma evenimentelor din Crimeea și prăbușirii Boeingului malaysian (care efectua zborul MH370) în Ucraina”, a adăugat el, apreciind că acest caz nu face decât să „prelungească stigmatizarea Rusiei”.