Prima pagină » Știri externe » „Axa Autocrațiilor” sau CRINK amenință pacea mondială. Riscul unei confruntări dintre dintre democrațiile occidentale și autocrațiile orientale crește

„Axa Autocrațiilor” sau CRINK amenință pacea mondială. Riscul unei confruntări dintre dintre democrațiile occidentale și autocrațiile orientale crește

„Axa Autocrațiilor” sau CRINK amenință pacea mondială. Riscul unei confruntări dintre dintre democrațiile occidentale și autocrațiile orientale crește
Phenian, Teheran, Shanghai și Moscova. Sursa Foto: Profimedia

Creșterea economică a Federației Ruse și cooperare tot mai strânsă cu Republica Populară Chineză, Republica Populară Democrată Coreeană și Republica Islamică Iran, provoacă neliniște pentru Occident.

„Axa Autocrațiilor”,  „Axa Revoltei”, „Cvartetul ucigaș” și „CRINK” (China-Rusia-Iran-Coreea de Nord) sunt termeni utilizați din 2024 de către analiștii de politică externă a Centrului pentru Noua Securitate Americană Richard Fontaine și Andreea Kendall-Taylor. Inclusiv analiștii militari au început să le folosească în mass media tot mai des. Termenul de „Axa Răului” a fost prea des folosit de către fostul președinte George W. Bush pentru statele Irak, Iran și Coreea de Nord.

Xi Jinping, președintele Chinei, și Vladimir Putin - Profimedia

Xi Jinping, președintele Chinei, și Vladimir Putin – Profimedia

Era cunoscută anterior  și ca „Alianța liberă”, „coaliția anti- hegemonică ” și „ anti-imperialistă”, cu intenția de a contesta actuala ordine globală dominată de Statele Unite ale Americii de la 1991. Cele patru puteri, în special China și Rusia, au tendința de a remodela relațiile internaționale într-o ordine multipolară. Deși nu sunt un bloc formal cum era Uniunea Sovietică și Pactul de la Varșovia, aceste națiuni și-au coordonat eforturile lor economice, militare și diplomatice pentru a se ajuta reciproc și a submina influența economică occidentală.

Secretarul NATO, îngrijorat de „Axa Autocrațiilor” ce ar putea amenința pacea mondială

Cooperarea economică și militară din ce în ce mai mare a Rusiei cu China, Coreea de Nord și Iran amenință securitatea din Europa, Indo-Pacific și America de Nord, a declarat marți secretarul general al NATO Mark Rutte. El a transmis printr-un mesaj către următoarea administrație americană ce va fi condusă de președintele ales Donald Trump, prin care a subliniat importanța unității transatlantice și a sprijinului continuu pentru Ucraina în războiul cu Rusia.

Vladimir Putin, un toast cu liderul suprem al Coreeii de Nord, Kim Jong-Un -Profimedia

Vladimir Putin, un toast cu liderul suprem al Coreeii de Nord, Kim Jong-Un -Profimedia

Mark Rutte a discutat cu președintele francez Emmanuel Macron căruia i-a prezentat pericolele reprezentate de către asistența militară acordată Rusiei de către Iran și Coreea de Nord:

„În același timp, China sprijină economia Rusiei, îi sprijină industria de apărare și își amplifică narațiunea pe toată scena mondială. Rusia lucrează împreună cu Coreea de Nord, Iran și China. Nu numai că amenință Europa, ci amenință pacea și securitate din Indo-Pacific și în America de Nord dacă se va pune capăt rapid conflictului din Ucraina”, a spus secretarul general al NATO. 

Victoria lui Donald Trump la alegerile prezidențiale din SUA a provocat îngrijorare la Kiev și în alte capitale europene cu privire la viitorul angajament al SUA privind ajutorarea Ucrainei. Aproximativ 11.000 de soldați nord-coreeni au fost dislocați în regiunea Kursk a Rusiei, relatează Reuters. 

Scurt istoric: Lumea, între bipolaritate și unipolaritate

Ordinea mondială,  pe toată durata secolului 20, a avut o arhitectură geopolitică bazată pe multipolaritate, iar ulterior, pe bipolaritate. Primul Război Mondial s-a desfășurat între Antanta și Puterile Centrale. Al Doilea Război Mondial, cel mai distructiv conflict, a fost între Aliați și Axa. Războiul Rece a dus la creare unei noi ordini mondiale care a împărțit planeta între două sfere de influență,  rezultând o lume bipolară, dar împărțită în „trei lumi”:

  • Lumea Întâi (statele dezvoltate precum SUA, Canada, Marea Britanie, Comunitatea Europeană, statele membre ale NATO, Brazilia, Argentina, Iran, Turcia, Israel și Australia);
  • Lumea a Doua (statele comuniste în curs de dezvoltare, precum Uniunea Sovietică, statele membre ale Pactului de la Varșovia, Republica Populară Chineză, Laos,  Cuba, Vietnamul și Coreea de Nord);
  • Lumea a Treia (statele subdezvoltate din Africa, Asia și America de Sud care au ales Mișcarea de Non-Aliniere, foste colonii europene ce au devenit națiuni libere sau dictaturi)

După destrămarea URSS în 1991, SUA au rămas singura superputere care a dominat planeta, ordinea mondială fiind reconfigurată printr-o unipolaritate pentru următoarele trei decenii.

O lume multipolară: Democrația occidentală vs Autocrațiile orientale

În timp ce aceste națiuni au rămas în general neutre sau în relații bune de la destrămarea Uniunii Sovietice, alianța autocrațiilor s-a intensificat semnificativ după invazia Rusiei din 2022 a Ucrainei . Analistul de politică externă Andrea Kendall-Taylor a declarat că dictatorul rus Vladimir Putin a estimat greșit nivelul de coordonare „extraordinară” occidentală dintre Statele Unite, Europa și alte țări prietenoase cu Occidentul privind sancțiunile economice și ajutorul militar acordat Ucrainei .

Cu toate acestea, ea a exprimat că linia dură și răspunsul absolut al Occidentului a servit, din neatenție, drept catalizator pentru ca Rusia să accelereze eforturile pentru relații economice și diplomatice mai strânse cu națiunile care  sunt în dezacord cu națiunile occidentale.

Vladimir Putin și liderul suprem al Iranului, Ayatollahul Ali Khamenei - Profimedia

Vladimir Putin și liderul suprem al Iranului, Ayatollahul Ali Khamenei – Profimedia

În 2021, Clifford May a descris Rusia, China și Iranul drept puteri neo-imperialiste care „încearcă să restabilească controlul asupra teritoriilor revendicate ca fiind ale lor de drept și toate văd SUA ca cel mai mare obstacol al lor”.

„Ideile cu caracter naționalist, conservator social, anti-occidental și religios… susțin dictaturile din Rusia, China și Iran”, a afirmat el. Motivațiile care conduc alianța liberă sunt multiple, dar sunt centrate în primul rând pe dorința de a avea o influență regională mai mare și un control departe de „imperialismul” puterilor occidentale. Membrii axei resping valorile universale definite de Occident, precum democrația, libertatea presei, libertatea de exprimare,  și diversitatea  multiculturală.

Realegerea lui Trump schimbă paradigma: SUA nu se mai consideră civilizație occidentală, ci doar civilizație AMERICANĂ

Donald Trump, președintele SUA, și Vladimir Putin - Profimedia

Donald Trump, președintele SUA, și Vladimir Putin – Profimedia

Într-o ediție transmisă live de Gândul, H. D. Hartmann, profiler, analist și jurnalist, susține că SUA nu se vor mai identifica drept civilizație vestică sau parte a Occidentului european. Victoria zdrobitoare a republicanului Donald Trump demonstrează că americanii vor să se identifice doar ca o „civilizație americană”, separată de Europa.

Hartmann analizează discursul american centrat pe propria prosperitate, considerând că actualul lider american promovează o ideologie clară: America este prioritatea principală. Acest mesaj respinge ideea că Statele Unite ar trebui să fie liderul exclusiv al Vestului sau al lumii libere. Potrivit lui Hartmann, acest tip de naționalism refuză ideea carității și susține prosperitatea internă. Mesajul sugerează că națiunea americană trebuie să își prioritizeze binele, fără a pune pe primul loc interesele altor regiuni, precum Europa sau Asia.

„Le-a mai promis un singur lucru, noi suntem America, noi nu suntem șefii lumii libere, noi nu suntem Vest, noi suntem și Est, și sud, și nord, suntem orice vreți voi, pentru că noi suntem America. Acest mesianism fundamental aruncă în aer minciunile, această propagandă. Dar ideea este fundamentală noi suntem americani, deci noi trebuie să o ducem bine, nu Europa, nu Asia, nu jupiterienii.”, spune Hartmann.

Citește și: H. D. Hartmann: „Trump NU spune că este șeful lumii libere, ci al Americii”

Autor
Absolvent al Facultății de Istorie (2013-2016) și al programului de master „Istorie și Practică în Relații Internaționale” (2019-2021) la Universitatea din București, Alexandru Stan Bogdan ... vezi toate articolele

Citește și