Bancherii elvețieni se pregătesc pentru un aflux de imigranți francezi bogați după ce algerile prezidențiale din Franța au fost câștigate de socialistul Francois Hollande, care a propus în campania electorală o taxă de 75% pe veniturile de peste un milion de euro, potrivit Bloomberg.
Propunerea face parte din planul președintelui francez de reducere a deficitului bugetar, dar ar putea împinge cetățeni francezi bogați să se mute în Elveția, unde pot beneficia de taxe foarte mici printr-un sistem special, numit „aranjamentul fiscal”, care prevede plata unei sume fixe de către unii rezidenți, stabilită în funcție de chiria plătită anual (sau valoarea de închiriere a locuinței) și nu are legătură cu veniturile reale sau averea.
„S-a deschis sezonul de vânătoare la bogați în Franța. Numărul francezilor bogați care cer sprijin (pentru relocarea în Elveția, n.r.) s-a triplat în ultimele 18 luni”, a declarat Francois Micheloud, partener la firma elvețiană Micheloud & Cie, care ajută străinii să se mute în Elveția.
La sfârșitul anului 2010, sistemul „aranjamentului fiscal” includea 5.445 de persoane, peste o treime fiind francezi, a spus Micheloud. Din cele mai bogate 300 de familii care trăiesc în Elveția, 43 sunt franceze, inclusiv familia Peugeot, potrivit unei liste publicate în decembrie de revista Bilan.
„Vom vedea un nou val de oameni și companii care se mută în străinătate. Valul cel mare va veni în 2013, când oamenii vor vedea ce fel de taxe vor plăti”, a afirmat Olivier Cadic, om de afaceri francez care și-a mutat firma în Marea Britanie și candidează pentru unul dinlocurile rezervate diasporei în parlamentul de la Paris.
Planul lui Hollande i-ar putea împinge pe mulți francezi bogați să părăsească țara pentru se muta în Elveția, a declarat baronul Benjamin de Rothschild, președinte al Banque Privee Edmond de Rothschild din Geneva.
„Vânarea bogaților, dintre care majoritatea sunt antreprenori și contribuie activ la economia Franței, riscă să stârnească un exod. Geneva ar putea beneficia, dacă își menține atractivitatea în privința taxelor și calității serviciilor”, a spus de Rothschild, într-un interviu pentru Bilan.
Numărul străinilor care au aplicat pentru „aranjamentul fiscal” a urcat cu 31% în perioada 2006-2010, potrivit datelor furnizate de cantoanele elvețiene. Sistemul a fost introdus inițial în 1860 de cantonul Vaud, ca modalitate de a impune rezidenților britanici bogați să plătească pentru serviciile locale.
La sfârșitul anului trecut, aproape 156.000 de francezi aveau rezidența în Elveția, potivit Ministerului de Externe de la Paris, însă doar o mică parte erau incluși în sistemul „aranjamentului fiscal” pentru taxare.
Francezii bogați din Elveția ar putea rămâne însă fără timp, în parte din cauza predecesorului lui Hollande, Nicolas Sarkozy. În încercarea de a scăpa de eticheta de „candidatul bogaților”, Sarkozy a introdus o taxă de 34,5%, aplicabilă o singură dată, pe câștigurile de capital înregistrate din vânzarea de active de către cetățenii francezi într-o perioadă de opt ani de la plecarea din țară.
Această măsură va determina mulți francezi bogați să nu plece în Elveția, a declarat Patrick Michaud, avocat din Paris specializat în taxe.
Sistemul „aranjamentului fiscal” cauzează nemulțumire și în Elveția, unde taxele pe venit pot atinge și 40% în unele cantoane, precum Geneva. Cantonul Zurich a eliminat sistmul favorabil imigranților în 2009, Schaffhausen în 2011, iar Appenzell Ausserrhoden intenționează să adopte aceeași decizie în ianuarie.
Parlamentul elvețian dezbate o creștere a venitului taxabil pentru persoanele care beneficiază de aranjamentul fiscal”, de la de cinci ori la șapte ori chiria anuală plătită pentru locuință. În plus, venitul minim taxabil va fi stabilit la 400.000 de franci elvețieni (424.000 de dolari).
Pentru milionarul francez Michel Lacoste, președinte al companiei Lacoste, nevoia de a plăti pentru școli, spitale și drumuri face sistemul „aranjamentului fiscal” depășit.
„Aranjamentul fiscal este rămas din alte vremuri și a fost deviat de la scopul său inițial. Plătesc taxe la fel de mari, poate chiar mai mari, față de cât aș fi plătit în Franța”, a spus Lacoste, care nu are dreptul la acest sistem, după ce a devenit cetățean elvețian.
Situația politică din Franța va determina tot mai mulți francezi să plece în Elveția, a adăugat și Christian Kalin, avocat la firma Henley & Partners din Zurich, comparând victoria lui Hollande cu cea a precedentului președinte socialist, Francois Mitterrand.