Bancile din SUA ar putea plăti 50 miliarde de dolari pentru a scăpa de investigații privind criza ipotecară

Costurile băncilor de pe Wall Street pentru a scăpa de investigații ale autorităților americane privind rolul în criza ipotecară s-ar putea ridica la 50 de miliarde de dolari, arată o analiză privind posibila expunere a instituțiilor de credit, citată de cotidianul New York Times.

Analiza, efectuată de avocații uneia dintre instituțiile de credit, vizează 16 bănci mari, între care Bank of America, Morgan Stanley, Goldman Sachs, Royal Bank of Scotland și Citigroup.

Băncile folosesc înțelegerea amiabilă în valore de 13 miliarde de dolari a JPMorgan cu statul american, încheiată în noiembrie, ca model pentru a determina cât ar avea fiecare de plătit pentru a scăpa de litigiile cu autoritățile privind nereguli care au condus la criza financiară.

Calculele de acest fel au devenit deosebit de importante pentru membrii board-urilor băncilor americane, afirmă persoane apropiate situației, citate de New York Times. Eventualele costuri totale de 50 de miliarde de dolari ar reprezenta aproximativ jumătate din profitul anual obținut în 2012.

Autoritățile americane se află sub presiune pentru a face băncile să plătească pentru rolul jucat în criza ipotecară, instituțiile de credit fiind acuzate că au indus în eroare, în multe cazuri, investitorii care au cumpărat obligațiuni ipotecare înainte de criza financiară.

Analiza întocmită de avocați arată că Bank of America ar putea plăti 11,7 miliarde de dolari într-un acord amiabil cu statul, la care s-ar adăuga 5 miliarde de dolari beneficii pentru clienți.

Costurile totale ale Morgan Stanley s-ar putea situa la 3 miliarde de dolari, cu o treime din fonduri pentru consumatori, în timp ce Goldman Sachs ar putea ajunge la circa 3,4 miliarde de dolari.

Royal Bank of Scotland, la care statul britanic este acționar majoritar, ar putea avea o notă de plată de 10 miliarde de dolari, în timp ce pentru Citigroup costurile ar ajunge la 1 miliard de dolari.

Unele dintre cele 16 bănci analizate ar putea decide, însă, să nu încheie înțelegeri amiabile cu statul, iar altele ar putea încerca să obțină condiții mai bune.

Băncile au anticipat în mare parte eventualele probleme cu autoritățile și au constituit rezerve consistente pentru costurile rezultate în urma litigiilor.