BBC: Castelele din Transilvania, de la paragina comunismului la destinații turistice de succes

Viața aristocraților transilvăneni s-a schimbat profund când Partidul Comunist Român a preluat puterea la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial și a confiscat toate castelele din România, multe dintre ele fiind lăsate apoi în paragină. Unii proprietari ai acestor clădiri impunătoare au reușit să fugă din România, iar alții au decăzut, devenind săraci, relatează BBC.

După revoluția din decembrie 1989, când regimul comunist a fost îndepărtat de la putere, descendenții foștilor proprietari au început să spere că vor putea să revendice proprietățile. Acest lucru s-a întâmplat în 2005, după adoptarea unor schimbări legislative în România, iar în prezent un număr din ce în ce mai mare de oameni se adresează justiției pentru a intra în posesia castelelor famiilor lor.

Totuși, chiar dacă au câștig de cauză, procesele presupun taxe judiciare foarte ridicate. În condițiile în care averea familiei este de mult istorie, cu taxe judiciare de plătit, cu reperații de făcut, cei mai mulți trebuie să gândească precum un antreprenor și să transforme proprietățile redobândite ca pe niște mici afaceri, mai scrie BBC.

Astfel, BBC prezintă istoria lui Kalman Teleki, care era copil atunci când castelul baroc al familiei sale, situat în comuna Gornești, a fost trecut în proprietatea statului. Comuniștii i-au forțat familia să locuiască într-un apartament din subsolul unei clădiri, timp de 19 ani. Însă, Kalman Teleki a studiat chimia și a devenit inginer chimist, reușind să plece din România în 1982, când s-a mutat în Belgia.

În urmă cu trei ani, bărbatul a devenit proprietarul castelului Teleki, după ce a plătit taxe judiciare de circa 20.000 de euro, în timpul procesului de restituire a proprietății.

Conform BBC, Kalman Teleki, în vârstă de 67 de ani, este numit, cu afecțiune, „Contele”, de către unii săteni din Gornești. „Deschid porțile castelelor mele pentru baluri, nunți, concerte și grupuri mari de turiști. Trebuie să găsesc un rost pentru a avea un castel în secolul 21”, a declarat Teleki.

„Contele” cere între 500 și 2.500 de euro pentru a pune castelul la dispoziția doritorilor, iar în timp ce cererea poate să scadă, Teleki spune că, în mod ideal, ar fi bine să găzduiască în castel cel puțin un eveniment pe săptămână. În același timp, Teleki permite accesul gratuit vizitatorilor individuali sau grupurilor mici. „Dar nu refuzăm donațiile, desigur”, a mai spus „Contele”.

Teleki mai spune că autoritățile l-ar putea ajuta construind drumuri mai bune în regiunile rurale ale României și printr-o promovare mai intensă a turismului rural. Pe de altă parte, bărbatul spune că se simte încurajat să continue activitatea la castelul său de fascinația pe care oamenii de pe tot globul o au pentru Transilvania.

Pe de altă parte, BBC îl prezintă și pe Gregor Roy Chowdhury, în cazul căruia a fost nevoie de „zece ani de lupte juridice” pentru a obține dreptul de proprietate asupra castelului familiei sale. Castelul Mikes, situat în comuna Zăbala, a fost folosit ca spital de boli nervoase în timpul perioadei comuniste, relatează BBC.

Mama lui Gregor Roy Chowdhury, contesa Katalin Mikes, a fugit din România când avea 16 ani și a trăit în Austria, unde a fost căsătorită cu un bărbat din Bangladesh. Cei doi fii ai contesei, Gregor și Alexander, administrează în prezent castelul și terenurile aferente, după ce au primit înapoi doar o treime din proprietățile pe care familia Miks le-a deținut în România.

Gregor Roy Chowdhury, care a lucrat anterior la o bancă de investiții din Londra, descrie activitatea de administrare a castelului ca fiind „mai mult o misiune decât un loc de muncă”. „Aici este casa mea”, spune acesta.

Castelul funcționează acum pe post de pensiune, una dintre clădirile auxiliare ale ansamblului fiind transformat în spațiu cu dormitoare. Pensiunea are în prezent zece camere, iar planurile proprietarilor sunt ca numărul acestora să se dubleze anul viitor. Musafirilor castelului le sunt oferite și produse culinare tradiționale din Transilvania, cum ar fi gulaș, pui cu lămâie și pălincă.

Chowdhury spune că primește până la 2.000 de turiști pe an, cei mai mulți venind din București. Pentru a ajuta la bunul mers al afacerii, fostul bancher a angajat șase săteni să lucreze la castel, mai spune BBC.

Visul celor mai mulți proprietari de castele din Transilvania este să copieze însă succesul celebrului Castel Bran, care este de departe cel mai faimos din regiune, grație presupusei legături cu Dracula, mai afirmă BBC.

Irlandezul Bram Stoker nu a vizitat niciodată Transilvania, iar personajul Dracula ar fi inspirat de fapt de domnitorul Vlad Țepeș, care a condus Țara Românească în secolul al XV-lea. Cunoscut și ca Vlad Dracul, unele legende spun că Vald Țepeș ar fi fost încarcerat timp de câteva luni în Castelul Bran. Rezultatul acestor povești este, potrivit BBC, acela că o jumătate de milion de turiști vizitează Castelul Bran în fiecare an.

Castelul Bran, care este deținut în prezent de moștenitorii proprietarilor de dinaintea instaurării comunismului, a avut, în 2013, venituri totale de 2,4 milioane de euro. De asemenea, BBC precizează că în 2014 au existat relatări potrivit cărora castelul ar fi fost scos la vânzare pentru 64 de milioane de dolari. Acest lucru însă nu a fost confirmat de avocații familiei Habsburg, care dețin Castelul Bran.

Potrivit BBC, Roy Chowdhurry descrie succesul financiar al Castelului Bran ca pe „o mare excepție” în privința castelelor din România. La rândul său, Kalman Teleki cosideră că Branul tinde să pună în umbră, pe nedrept, toste celelalte castele transilvănene.

„Mă cam deranjează toată promovarea asta făcută cu Dracula. Transilvania nu poate fi redusă la Dracula. Este o poveste frumoasă, dar sunt lucruri mult mai interesante de văzut”, a mai spus Kalman Teleki.