Belgia, a doua zi cu noul monarh. Reportaj din Bruxelles, după „petrecerea națională” a regelui Philippe. GALERIE FOTO
În timp ce, nu departe de granițele sale, se aștepta cu nerăbdare venirea pe lume a unui nou „cap încoronat”, care să perpetueze un simbol amintind a glorii apuse, Bruxelles-ul se recupera luni ca după o mahmureală în urma petrecerii din weekend, cu ocazia urcării pe tron a regelui Philippe, în urma abdicării tatălui său, Albert al II-lea.
Belgienii și-au pus repede deoparte simpatiile monarhiste redescoperite la sfârșit de săptămână, odată cu încoronarea lui Philippe, și s-au întors la viețile lor normale. În urma lor, au rămas doar câțiva turiști, încă entuziasmați, care se mai îngrămădeau în arșița după-amiezii la ușile palatului regal din Bruxelles și își îndemnau copiii să strige regele peste curte, poate-poate va apărea la balconul de la care salutase cu o zi înainte mulțimea venită să strige „trăiască regele !”.
Erio Lalamand/AFP/Mediafax
Tractoare, camioane, până și un circ cu bagajele făcute, multe cabluri, mult praf și multe gunoaie – așa arăta azi piața din fața palatului regal din Bruxelles.
Dincolo de ea, în parc, niște belgieni încăpățânați să profite de una dintre cele mai călduroase zi din an stăteau la plajă, pe petecul de iarbă dintre aleile prăfuite. Forfota curățeniei de după evenimentele de duminică ajungea și aici, însă, iar camionetele venite să mai strângă niște garduri și cabluri îi prăfuiau metodic pe cei întinși la plajă.
„Guten morgen” din poartă
La palat, nu se vedea nicio mișcare, afară de cei doi membri ai gărzilor regale care stăteau de pază. O limuzină este adusă la intrarea în curtea principală și copiii se entuziasmează. Se strâng la gard și îi strigă, „guten Morgen (bună dimineața, n.red.)” regelui. Nu apare nimeni, așa că încep să îi dea comenzi gardei regale care își pornește ritualul de pași prin curte.
Doar porțile aurite de la care strigă acești copii luminează acest palat altfel gri. Un palat cu uși și geamuri albe de termopan.
În spatele copiilor, stau doi polițiști care interacționează cu turiștii. Mă apropii de unul dintre ei și îl întreb ce e cu toată curățenia din piață. „Avem un rege nou!”, îmi spune înainte să apuc să termin întrebarea. Pe urmă îmi explică ce s-a întâmplat duminică acolo, în ziua în care regele Albert a abdicat în favoarea fiului său, care a devenit astfel cel de-al șaptelea rege al belgienilor. „Au fost artificii, muzică, un fel de petrecere națională”, îmi spune. „400.000 de oameni”, mă asigură el. Atât de mulți au fost în total în piață de-a lungul zilei, explică. El a muncit ieri toată ziua, nu a apucat să își vadă și el de „national party”.
Regele tuturor
Într-adevăr, această petrecere „națională” este marea reușită a succesiunii la tron. Într-o țară atât de divizată cultural, etnic, istoric, chiar politic precum Belgia, un eveniment care reușește, fie și pentru o zi, să îi unească pe oameni – flamanzi, francofoni, străini, republicani sau monarhiști – este un succes și un pas înainte. Duminică, spre exemplu, când noul cuplu regal a ieșit la balcon, mulțimea a izbucnit în aplauze și i-a cerut noului cuplu regal un „big kiss” (sărut mare). În vârstă de 53 de ani, Philippe i-a sărutat mâna soției sale, Mathilde, spre bucuria mulțimii, care aplauda ca la un concert rock.
„Îmi încep domnia cu voința de a mă pune în serviciul tuturor belgienilor”, a declarat ieri noul rege, făcând, în primul său discurs susținut ca suveran, o referire tocmai la conflictele care țin țara împărțită în două. Philippe a promis, totodată, că va intensifica dialogul cu cetățenii Belgiei.
El a depus jurământul la exact 182 de ani de după Léopold I, pe 21 iulie 1831. Ceremonia s-a desfășurat în hemiciclul Camerei Reprezentanților, în fața deputaților și senatorilor reuniți.
În vârstă de 79 de ani, regele Albert al II-lea a abdicat duminică, după 20 de ani de domnie, invocând probleme de sănătate. În Belgia, monarhia joacă un rol strict ceremonial.
Fotografii: Gândul