Berlusconi tulbură apele de Ziua Holocaustului: Benito Mussolini a făcut multe lucruri bune, cu excepția legilor rasiale
Benito Mussolini a făcut „multe lucruri bune”, cu excepția „legilor rasiale” antisemite, afirmă fostul premier italian Silvio Berlusconi, citat de Corriere della Sera.
„Legile rasiale reprezintă cea mai mare vină a unui lider, Mussolini, care, în schimb, a făcut lucruri bune în atât de multe alte domenii”, a spus Berlusconi, la Milano, cu ocazia Zilei de comemorare a victimelor Holocaustului.
Benito Mussolini a condus Italia în perioada 1922-1943. Începând din 1938, regimul Mussolini a adoptat o serie de decrete, numite în general „legi rasiale”, care conțineau elemente de discriminare și persecutare a evreilor italieni.
„Italia nu a avut responsabilitatea Germaniei”, a subliniat Berlusconi, după ce cancelarul Angela Merkel a declarat sâmbătă că Germania are „o responsabilitate permanentă pentru crimele național-socialismului”.
Declarațiile lui Berlusconi au stârnit reacții. „Este dezgustător că, exact în Ziua Holocaustului, Berlusconi îl reabilitează pe un dictator care a dus Italia în al II-lea Război Mondial”, a afirmat eurodeputata Debora Serracchiani, membră a Partidului Democrat.
„Italia a fost coresponsabilă de tragedia Holocaustului”, a reacționat primarul orașului Milano, Giuliano Pisapia.
Băsescu: „Este o zi în care istoria se privește pe sine”
Președintele Traian Băsescu a transmis, duminică, un mesaj cu prilejul Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului, în care arată că 27 ianuarie este „o zi în care istoria se privește pe sine prin prisma celor care au supraviețuit ororilor totalitarismului”.
„Astăzi aducem omagiul nostru memoriei victimelor Holocaustului din întreaga lume. După cel de-al Doilea Război Mondial, Holocaustul a devenit un nume generic pentru o tragedie umană de proporții, care a fost justificată printr-o ideologie a urii și a discriminării rasiale. Fiecare popor își construiește identitatea într-un permanent dialog cu istoria. Din păcate, această istorie, în care suntem cu toții implicați, a făcut ca Holocaustul să devină o parte a identității poporului evreu. Consacrarea, la nivel internațional, a unei zile în care cinstim amintirea dramei Holocaustului este un gest necesar de respect și de compasiune, pe care îl datorăm, în egală măsură, victimelor și supraviețuitorilor Soah-ului”, se arată în mesajul șefului statului, potrivit unui comunicat de presă al Administrației Prezidențiale.
Traian Băsescu menționează că, după asemenea tragedii umane, „vine un timp al reflecției, când suntem chemați să asumăm cu luciditate trecutul”.
„Nimeni nu poate nega efectele devastatoare ale urii rasiale, ale discriminării și violenței. Dacă uneori deciziile politice și legislația nu sunt suficiente pentru a pune capăt manifestărilor extremiste, amintirea crimelor și a mediului care le-a făcut posibile poate să formeze o mentalitate a deschiderii autentice către celălalt, în care cunoașterea și toleranța să fie privilegiate și cultivate. Poate, într-un mod aparent paradoxal, comemorarea Holocaustului, ca expresie ultimă a răului în istoria modernă, ne încurajează să împlinim ceea ce este bun și drept într-o societate care dorește să rămână consecventă cu principiile sale; condamnând violența și discriminarea, ne exprimăm fidelitatea față de valorile care ar trebui să ne definească acțiunile și să ne orienteze aspirațiile: libertatea, solidaritatea, demnitatea și curajul”, continuă președintele.
Președintele, despre paradoxul Holocaustului
În mesaj, Băsescu mai arată că, în aceeași logică a paradoxului, „lecția Holocaustului ne arată că suntem nevoiți să ne amintim de război pentru a putea gândi o civilizație a păcii; trebuie să ne amintim de sacrificarea a milioane de oameni nevinovați pentru a înțelege valoarea unei singure vieți; trebuie să ne gândim la cei care nu au avut de ales, tocmai pentru ca noi să conștientizăm importanța deciziilor personale pe care le vom lua”.
Președintele menționează totodată că exprimarea adevărului în spațiul public, laolaltă cu angajamentul societății civile și al autorităților, este cea mai sigură cale de reconstrucție a spiritului unei comunități, a unei națiuni. „Doar în cadrul acestui dialog permanent putem vorbi despre viitor, ca rezultat al unei responsabilități împărtășite”, adaugă el.
„Ziua de 27 ianuarie este o zi în care istoria se privește pe sine prin prisma celor care au supraviețuit ororilor totalitarismului. Mesajul acestei zile este, așa cum spune tradiționala rugăciune evreiască, «Să ne amintim!». Cred că numai astfel putem înțelege misiunea care ne revine în calitate de cetățeni și oameni de stat, într-o lume a libertății și a civilizației”, se mai arată în mesajul președintelui Băsescu.