Contingentul armatei germane mobilizat în Afganistan cunoștea încă din 2011 existența și funcția programului american PRISM de spionare a comunicațiilor, scrie cotidianul Bild în ediția de miercuri, în baza unui document, relatează AFP.
Ziarul publică fragmente dintr-un ordin trimis la 1 septembrie 2011 de cartierul general al Forței NATO (ISAF) la Kabul comandamentelor regionale, inclusiv celui din nord, la Mazar-i-Sharif, condus de Bundeswehr.
Acest document confidențial explică procedura de urmat începând din 15 septembrie 2011 în vederea cererii unei supravegheri a datelor telefonice sau pe Internet în cadrul PRISM, fără să lase vreo urmă de îndoială asupra naturii acestui program.
În document li se spune comandanților regionali care doresc să utilizeze serviciile PRISM că este necesar să recurgă la personal militar sau civil acreditat, ceea ce pare să se refere la militari, dar și la membri ai serviciilor secrete americane mobilizați în fiecare bază a comandamentului regional, scrie Bild.
„Toate cererile de supraveghere adresate în afara PRISM urmează să fie reformulate în cadrul PRISM până la 15 septembrie 2011”, se poate citi în documentul transmis armatei germane, citat de Bild.
Aceste documente vizează introducerea în sistemul de supraveghere a numerelor de telefon sau adreselor de e-mail ale unor suspecți.
Tabloidul mai scrie că a consultat documente care arată că serviciile secrete germane BND au furnizat și ele coordonate către NATO, care astfel au fost înregistrate în sistemul de supraveghere.
Ordinul respectiv arată că directorul NSA, agenția americană de supraveghere electronică, a însărcinat armata americană să coordoneze operațiunile de supraveghere în Afganistan.
Contactat de Bild, Ministerul german al Apărării a oferit asigurări că nu are nicio cunoștință despre acest ordin scris.
Cancelarul german Angela Merkel a declarat că a aflat despre existența programului american PRISM de supraveghere a comunicațiilor prin intermediul dezvăluirilor fostului consultant NSA Edward Snowden în presă.
Aceste dezvăluiri au provocat emoție în Germania, unde opoziția, care stă prost în sondaje cu două luni înainte de alegerile legislative, a abordat subiectul cu scopul de a o destabiliza pe Merkel.