Resursele militare ale Ucrainei pentru anul viitor sunt expuse riscurilor, în contextul în care unele state aliate depun eforturi pentru alocarea fondurilor, iar altele sunt ezitante să suplimenteze finanțarea pentru Kiev, afirmă surse citate de grupul media Bloomberg.
Ucraina încearcă să îi convingă pe aliații occidentali să respecte angajamentele de asistență, în contextul apropierii celei de-a treia ierni de când a început invazia militară rusă. În schimb, aparatul de război al Rusiei depășește capacitățile Ucrainei de a obține muniție, rachete și alte capabilități necesare continuării războiului.
Asistența militară destinată Ucrainei pentru anul 2025 este asociată unui acord al națiunilor din Grupul G7 privind furnizarea unor credite de 50 de miliarde de dolari garantate cu profiturile generate de activele ruse blocate prin sancțiunile occidentale. Aliații occidentali încă încearcă să stabilească detaliile utilizării activelor ruse, iar Statele Unite așteaptă garanții că Ungaria nu va bloca măsurile prevăzute de Uniunea Europeană. Volumul financiar ar putea fi revizuit în scădere dacă nu se ajunge la un acord.
Dar chiar dacă se ajunge la un acord, suma de 50 de miliarde de dolari este insuficientă pentru necesitățile Ucrainei într-un nou an de război, astfel că aliații occidentali vor trebui să privească dincolo de acest cadru, afirmă oficiali care cunosc detalii despre discuții, citați, sub protecția anonimatului, de grupul media Bloomberg.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, se află la Washington, unde îi va prezenta un ”plan de victorie” omologului său american, Joe Biden. Planul lui Zelenski depinde de garanții de securitate precum admiterea Ucrainei în NATO, liderul de la Kiev cerând exercitarea de presiuni pentru a forța Rusia să înceteze războiul.
Dar asistența destinată Ucrainei este pusă sub semnul întrebării de disputele cu fostul președinte Donald Trump, candidatul republican în scrutinul prezidențial. Trump a sugerat că Ucraina trebuie să ajungă la un acord cu Rusia, în timp ce armata rusă avansează în regiunea Donețk și a distrus sistemul energetic ucrainean.
Premierul Denis Șmihal a semnalat că Ucraina va avea nevoie de acoperirea a 19% din PIB anul viitor, adică de aproximativ 35 de miliarde de dolari. Mai mult de jumătate din acest volum va fi acordat de Fondul Monetar Internațional și de Uniunea Europeană, iar restul ar urma să fie suportat prin împrumuturi garantate de Grupul G7. În afară de necesitățile bugetare, Ucraina are nevoie de asistență militară, iar creditele de 50 de miliarde intenționate de G7 ar fi echivalentul ajutorului primit de Ucraina în ultimul an și jumătate.
Problemele de finanțare care ar putea urma vor interveni într-un moment periculos pentru Ucraina, care ar putea fi forțată să negocieze de pe o poziție vulnerabilă.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a pledat, miercuri, la reuniunea Adunării Generale ONU, pentru o ”pace corectă” cu Rusia, acuzându-l pe omologul său, Vladimir Putin, că terorizează civilii, în timp ce Kremlinul a avertizat că forțarea Moscovei să accepte un acord este o ”eroare fatală”.
”Dat fiind că Rusia nu poate învinge rezistența poporului nostru pe câmpul de luptă, Vladimir Putin caută alte modalități de a distruge spiritul ucrainean. Una dintre metodele lui este atacarea infrastructurii energetice. Trebuie să obținem retragerea ocupanților ruși, ceea ce va aduce sfârșitul ostilităților în Ucraina. Iar cei responsabili de crime de război trebuie trași la răspundere. Este necesară pace, dar trebuie să fie o pace reală”, a afirmat Zelenski.
Administrația de la Moscova a denunțat sugestiile lui Volodimir Zelenski privind forțarea Rusiei să facă pace.
”O astfel de poziție este o eroare fatală, o eroare sistemică. Este o interpretare greșită care va avea inevitabil consecințe pentru regimul de la Kiev. Poziția care se bazează pe forțarea Rusiei să facă pace este o eroare fatală în mod absolut, deoarece este imposibil să forțezi Rusia să facă pace. Rusia susține pacea, dar prin condiția asigurării bazelor securității sale”, a reacționat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Președinției Rusiei.
Foto: Shutterstock
Citește și: