Bloomberg: „Golaniada” din România ar putea fi o lecție pentru Turcia

Demonstrația de forță oferită de premierul turc Recep Tayyip Erdogan protestatarilor din Istanbul la sfârșitul săptămânii trecute evidențiază paralela între recentele evenimente din Turcia și „golaniada” din România din primăvara lui 1990, comentează Bloomberg, în pagina electronică. 

Studenții care și-au instalat corturile în piața Universității în 1990 cereau demisia Guvernului ales prin vot popular. Protestatarii pe care poliția turcă i-a evacuat din piața Taksim și parcul Gezi la 15 iunie nu au început la fel dar și ei au cerut demisia lui Erdogan.

A fost o traiectorie similară pentru ambele evenimente, afirmă Bloomberg. Protagoniștii din România au devenit din ce în ce mai înverșunați în a se denunța unii pe alții, pe măsură ce protestele au continuat. Președintele Ion Iliescu i-a numit pe studenți „golani”. La fel cum protestatarii din Turcia au acceptat din partea lui Erdogan eticheta de „jefuitori”, studenții români au adoptat termenul de „golan” drept un titlu de onoare.

JUSTIȚIE Fostul lider al grupării Sportivilor, unul dintre cei mai periculoși infractori, a fost EXTRĂDAT din Italia și este încarcerat în Penitenciarul Rahova

00:39

ÎN OPOZIȚIE Rectorul SNSPA, Remus Pricopie: „Este bine că USR nu a intrat la guvernare. Asta era o altă idee total greșită ca toți să aibă un singur candidat”

00:17

În fiecare noapte, „golanii” din piață cântau: „Mai bine haimana, decât trădător/Mai bine huligan, decât dictator/Mai bine golan, decât activist/Mai bine mort, decât comunist”.

Erdogan i-a criticat dur pe opozanții săi din piața Taksim la 16 iunie, de această dată descriindu-i ca pe niște trădători și teroriști în cadrul unui miting al susținătorilor săi.

Problema protestatarilor antiguvernamentali din ambele piețe este că au fost și sunt în minoritate, chiar dacă plângerile lor au fost și sunt rezonabile. Frontul Salvării Naționale al lui Iliescu ieșise victorios în alegeri cu 67 la sută din voturi în mai 1990, în timp ce Partidul Justiției și Dezvoltării a câștigat alegerile din 2011 cu 50 la sută din voturi.

Presa străină a empatizat în general cu protestatarii din piața Universității, determinând guvernarea să își intensifice acuzațiile de conspirație, în timp ce Erdogan și oficialii de rang înalt din Turcia l-au depășit pe Iliescu în acest sens. El a acuzat instituțiile financiare că au complotat pentru a genera tulburările din Turcia.

Protestele din România s-au sfârșit brutal când Iliescu a chemat minerii în capitală, pentru a curăța piața. Erdogan nu trebuie să folosească minerii pentru a rezolva problema, întrucât are poliția. Dar mitingul din 16 iunie a avut același efect, demonstrând cât de puternică este susținerea sa populară. Au fost informații potrivit cărora susținătorii lui Erdogan s-ar fi alăturat poliției în atacuri împotriva protestatarilor.

Erdogan ar putea, totuși, să facă aceeași greșeală ca Iliescu. Dar Erdogan este un politician mai capabil decât Iliescu și sistemul politic din Turcia este unul mai puternic decât era cel din România anilor ’90. Cu toate acestea, el va trebui să ia în considerare care ar putea fi costul reprimării opozanților săi.