Președintele Vladimir Putin se pregătește de o confruntare pe termen lung cu Occidentul și vrea o nouă ordine mondială, după zdrobirea opoziției pe plan intern, comentează grupul media Bloomberg, în contextul scrutinului prezidențial din Rusia, în timp ce liderul de la Moscova a intensificat presiunile asupra Republicii Moldova și a țărilor baltice.
”Chiar înaintea scrutinului prezidențial organizat de Rusia în urmă cu șase ani, Vladimir Putin i-a amuzat pe membrii Parlamentului arătându-le simulări video cu noile arme strategice. Una era îndreptată chiar spre o hartă a statului american Florida. De data aceasta, demonstrația de forță a mers chiar mai departe. Luna trecută, Putin a efectuat un zbor-test cu cel mai nou bombardier nuclear al Rusiei și a avertizat SUA și Europa asupra riscurilor unui conflict mondial din cauza invaziei în Ucraina”, notează grupul media Bloomberg, într-un editorial intitulat ”Putin vrea o nouă ordine mondială după zdrobirea opoziției din Rusia”.
”Vladimir Putin are cel mai îndelungat mandat dintre liderii Rusiei de după Stalin și este aproape sigur că va câștiga scrutinul aflat în curs, exact în momentul în care războiul din Ucraina pare să se schimbe în favoarea lui. Iar dacă ultimul mandat a fost un efort de a configura lumea mai mult după placul său, viitorul va fi determinarea de a definitiva proiectul”, subliniază Bloomberg.
Conform unor surse, liderul rus se pregătește de o confruntare de lungă durată cu Occidentul. Și chiar dacă războiul din Ucraina va fi oprit, relațiile dintre Moscova și capitalele europene au fost grav afectate, astfel că va fi greu să fie restabilite.
”Rusia trebuie să creeze o organizație paralelă, vrea să construiască o lume nouă. Iar Putin se va concentra pe acest lucru”, afirmă Serghei Markov, consultant politic apropiat de Administrația prezidențială.
Noul mandat al lui Putin va începe în contextul în care forțele militare ruse par a fi în ofensivă în Ucraina pentru prima dată în ultimele luni, în timp ce aliații Kievului încearcă să mențină aprovizionarea cu muniție.
În alte zone, Kremlinul exercită presiuni asupra Republicii Moldova, a țărilor baltice, asupra regiunii Caucaz, în numele protejării minorităților ruse. Liderii europeni au avertizat public că există riscul unui atac al Rusiei asupra unui stat din cadrul NATO și se întreabă dacă Statele Unite vor abandona Europa în cazul în care Donald Trump obține un nou mandat de președinte.
În același timp, Vladimir Putin a obținut o platformă internațională prin care poate continua să conteste Occidentul în rândul națiunilor din Sudul Global, atenuând și impactul sancțiunilor occidentale. A aprovizionat cu cereale șase state africane și exercită anul acesta Președinția grupului BRICS, urmând ca în octombrie să organizeze un summit cu liderii Chinei, Indiei, Africii de Sud, Braziliei, Iranului, Egiptului, Etiopiei și Emiratelor Arabe Unite.
Vladimir Putin consideră că este o oportunitate de avansare a reconfigurării relațiilor mondiale în favoarea Rusiei și intenționează să profite de situație în noul mandat.
Pe plan intern, fostul agent KGB a transformat războiul într-un factor definitoriu pentru formarea noii elite politice și de afaceri, pe o platformă naționalistă, care va înlocui capitalismul sălbatic din anii 1990, imediat după destrămarea URSS.
Opoziția din Rusia pare inutilă și, spre deosebire de situații din trecut, de data aceasta Kremlinul nu a permis candidatura simbolică a vreunui politician independent. Iar moartea lui Aleksei Navalnîi într-o închisoare din zona arctică a eliminat cel mai puternic simbol al rezistenței.
”Chiar dacă actele de reprimare nu sunt de amploarea celor din anii 1930, în timpul lui Stalin, sunt egale la nivelul cruzimii, iar, din cauza impactului mediatic, oamenii se tem în totalitate”, afirmă Irina Șerbakova, istoric și membru fondator al asociației Memorial, o organizație pentru drepturile omului interzisă de Putin.
Foto: Profimedia
Citește și: