Bosnia marchează 20 de ani de la masacrul de la Srebrenița. Cum a fost primit premierul sârb la eveniment

Sicriele a 136 de victime identificate ale masacrului din iulie 1995 urmează să fie îngropate, cu această ocazie, la cimitirul memorial. Aproximativ 50.000 de persoane, inclusiv numeroase rude ale victimelor și supraviețuitori, sunt așteptate la Srebrenița.

Până în prezent 6.241 de victime, găsite și identificate, au fost înmormântate la memorialul din Srebrenița, în estul Bosniei, iar alte 230 în alte cimitire.

În urmă cu 20 de ani, în iulie 1995, în timp ce regiunea era declarată „zonă protejată” de către ONU, aproximativ 8.000 de bărbați și băieți musulmani au fost uciși la Srebrenița de către forțe sârbe bosniece în cel mai atroce carnagiu care avea loc în Europa de la sfârșitul celui de-al doilea Război Mondial.

Războiul intercomunitar din Bosnia (1992-1995) s-a soldat cu 100.000 de morți și aproximativ două milioane de refugiați, reprezentând aproape jumătate din populația de la vremea respectivă.

O zi de doliu național este respectată sâmbătă pe întregul teritoriu al Bosniei, care a fost împărțit după conflict între două entități, și anume una sârbă, Republica Srpska (RS), și una croato-musulmană, legate prin instituții centrale slabe.

Numeroși reprezentanți străini, printre care și președintele Statele Unite din perioada respectivă Bill Clinton – a cărui administrație a fost arhitecta Acordurilor de Pace de la Dayton, care au pus capăt conflictului bosniac -, urmează să fie prezenți la Srebrenița. Clinton a participat, de asemenea, la marcarea a 10 ani de la masacru.

– Premierului sârb participă la comemorare

Președintele sârb de la acea vreme, proeuropeanul Boris Tadici, a fost prezent și el în 2005, dar și în 2010, la marcarea a 15 ani de la carnagiu.

În 2010, Parlamentul Serbiei a adoptat o declarație cu privire la masacrul de la Srebrenița, fără să folosească cuvântul „genocid”. În 2013, actualul președinte Tomislav Nikolici, a cerut „în genunchi ca Serbia să fie iertată pentru crima comisă la Srebrenița”, tot fără să pronunțe cuvântul.

Serbia, care refuză cu încăpățânare să accepte că la Srebrenița a fost comis un genocid, urmează să fie reprezentată sâmbătă de către premierul Aleksandar Vucici, un fost ultranaționalist care s-a convertit într-un proeuropean convins.

Subiectul alimentează în continuare dezbateri pe scena politică internațională și rămâne o problemă care afectează relațiile dintre Serbia și Bosnia.

Rusia a opus miercuri un vor de veto unui proiect de rezoluție ONU care recunoștea genocidul de la Srebrenița, o decizie salutată de către Belgrad și deplânsă de către familiile victimelor, apreciind că „face reconcilierea imposibilă”. Președintele RS Milorad Dodik, care a catalogat recent genocidul de la Srebrenița drept o „minciună”, a mulțumit Rusiei, care a „împiedicat adoptarea unei rezoluții ce ar fi complicat situația (din Bosnia) și ar fi adâncit dezbinarea”.

După 20 de ani de la masacrul de la Srebrenița, Bosnia, una dintre țările cele mai sărace din Europa, este blocată de disensiuni și rămâne în urma candidaților la aderarea la Uniunea Europeană (UE).

După o perioadă de construire a unui stat viabil – cu forcepsul și sub presiunea comunității internaționale – pe ruinele unui conflict sângeros, Bosnia nu a găsit o formulă prin care să-și unească poporul.

Musulmanii (40%), sârbii (30%, creștini ortodocși) și croații (10%, creștini catolici), principalele comunități din această țară cu 3,8 milioane de locuitori, se privesc în continuare cu neîncredere.

UPDATE Premierul sârb Aleksandar Vucici, gonit cu pietre de la ceremoniile de la Srebrenița

Premierul sârb Aleksandar Vucici a fost nevoit să fugă, sâmbătă, sub protecția gărzilor de corp, de la cimitirul memorial, după ce participanți la comemorarea a 20 de ani de la masacrul de la Srebrenița au aruncat cu pietre către el, relatează ziarul francez Ouest France în pagina electronică.

Vucici tocmai depusese o floare la monumentul pe care sunt inscripționate numele celor peste 6.200 de victime identificate și înmormântate în cimitirul memorial.

Mulțimea a început să strige „Allah Akbar” (Allah e mare) și să arunce cu pietre și alte obiecte către el.

Înconjurat de gărzile de corp, premierul sârb a reușit să părăsească memorialul fugind, în timp ce organizatorii lansau apeluri la calm prin portavoce.

Serbia refuză cu încăpățânare să accepte că la Srebrenița a fost comis un genocid, în pofida unui verdict al justiției. Vucici este un fost reprezentant al aripii dure ultranaționaliste sârbe, care s-a convertit într-un proeuropean convins.

Pe de altă parte, potrivit The Associated Press, Vucici, care a venit la ceremonie într-un gest de reconciliere, a fost întâmpinat cu huiduieli și fluierături. Un grup de femei din Belgrad, capitala sârbă, care cer de mai mulți ani autorităților sârbe să recunoască rolul pe care l-au jucat în masacru, au strigat „Responsabilitate!” și „Genocid!”.

O persoană a aruncat cu un pantof în direcția premierului. Spre acesta s-a mai aruncat cu sticle cu apă și alte obiecte. Până l-a urmă mulțimea l-a alungat pe Vucici de la ceremonie. Unele persoane purtau banderole cu mesajul lui Vucici din timpul războiului intercomunitar „Pentru fiecare sârb ucis vom ucide 100 de bosnieci”.

Zeci de mii de persoane au venit să marcheze 20 de ani de la cel mai sângeros mascru comis în Europa după Holocaust, în iulie 1995 – când peste 8.000 de bărbați și băieți musulmani au fost măcelăriți în această localitate -, alături de demnitari străini, îndemnând comunitatea internațională să nu permită repetarea unor asemenea arocități și ca această crimă să fie recunoscută ca genocid.

„Deplâng faptul că ne-a luat atât de mult timp să ne unim, să oprim violențele”, a declarat Bill Clinton, președinte al Statelor Unite în perioada în care a fost comis masacrul și a cărui administrație a condus atacuri aeriene NATO împotriva unor poziții sârbești. Aceste atacuri au pus capăt Războiului din Bosnia (1992-1995), iar Washingtonul a mediat Acordurile de Pace de la Dayton.

Serbia și atnicii sârbi bosniaci nu recunosc un genocid și afirmă că numărul morților a fost exagerat.

Războiul intercomunitar din Bosnia (1992-1995) s-a soldat cu 100.000 de morți și aproximativ două milioane de refugiați, reprezentând aproape jumătate din populația de la vremea respectivă.

O zi de doliu național este respectată sâmbătă pe întregul teritoriu al Bosniei, care a fost împărțit după conflict între două entități, și anume una sârbă, Republica Srpska (RS), și una croato-musulmană, legate prin instituții centrale slabe.