„Bună ziua! Numele meu este Alice Donovan, sunt o jurnalistă independentă”. WP, despre haosul din cadrul instituțiilor din SUA și despre modul în care lucrau agenți ai Kremlinului

Primul email a sosit pe 26 februarie 2016 în inboxul site-ului de știri CounterPunch, cu tendințe politice de stânga. Mesajul era: „Bună ziua! Numele meu este Alice Donovan, sunt o jurnalistă independentă”.

Biroul Federal de Investigații (FBI) urmărea de câteva luni activitățile lui Alice Donovan, în cadrul unei operațiuni de contrainformații numită „NorthernNight” („Noaptea Nordică”). Potrivit rapoartelor FBI, Alice Donovan era unul dintre agenții pseudoanonimi angajați de Kremlin pentru subminarea instituțiilor democratice din Statele Unite.

Primele articole scrise de Alice Donovan pentru site-ul CounterPunch și pentru alte cel puțin zece publicații online nu erau neapărat politice. Dar, în contextul intensificării campaniei electorale din SUA, abordarea lui Alice Donovan s-a schimbat. Încerca din ce în ce mai mult să genereze nemulțumire în legătură cu Hillary Clinton, candidatul Partidului Democrat la președinție, recurgând la informații dezvăluite de WikiLeaks, site considerat de oficialii americani drept un instrument utilizat de Rusia pentru influențarea opiniilor înaintea scrutinului prezidențial american.

ACTUALITATE Victor Ponta: „Pe 20 ianuarie se resetează TOATĂ lumea”

16:30

ACTUALITATE Victor Ponta: „America nu mai e CONDUSĂ de la Washington, ci de la Mar-a-Lago”

16:08

„Nu se poate nega că emailurile pe care Julian Assange le-a obținut din interiorul Partidului Democrat sunt reale. Emailurile au expus-o pe larg pe Hillary Clinton și aproape nimeni nu relatează despre ele”, scria Alice Donovan în august 2016 pe un site numit „We Are the Change” („Noi Suntem Schimbarea”).

„Evenimentele asociate investigației efectuate de FBI în cadrul Operațiunii Noaptea Nordică urmează un model care s-a repetat câțiva ani, în contextul amplificării amenințărilor ruse: Agențiile de informații și serviciile de securitate americane observaseră semnale de avertisment privind ingerințe ruse în Europa și ulterior în SUA, dar nu au conștientizat în totalitate amploarea ambițiilor Kremlinului. Oficialii americani de rang înalt nu au estimat corect pericolele, iar apoi au au avut disensiuni pe tema opțiunilor de contracarare a acestora. În final, planurile mărețe au fost anulate din cauza disensiunilor interne, din cauza temerilor că lucrurile s-ar putea agrava sau din cauza încrederii neinspirate în rezistența societății americane și a instituțiilor democratice”, comentează editorialiștii Adam Entous, Ellen Nakashima și Greg Jaffe într-un articol publicat în cotidianul The Washington Post sub titlul „Agenții ruși acaparau Internetul în timp ce Washingtonul analiza opțiunile”.

Un ordin nedezvăluit până acum prin care Președinția SUA cerea combaterea amenințărilor cibernetice a condus la pregătirea de către serviciile americane de informații a șase operațiuni specifice pentru contracararea amenințărilor ruse. Dar, la un an de la acest ordin, Casa Albă condusă de președintele Donald Trump rămâne divizată privind decizia de a lansa ori nu operațiuni, afirmă oficiali din cadrul agențiilor secrete.

Această evaluare asupra modului în care Statele Unite au reacționat la campania rusă în scopul dezinformării rezultă din declarațiile făcute de zeci de actuali și foști oficiali de la Casa Albă, de la Pentagon, Departamentul de Stat, din cadrul serviciilor de informații americane și europene, din cadrul reprezentanțelor diplomatice ale NATO și ale Uniunii Europene.

„Calculele greșite și inerția birocratică care au lăsat Statele Unite vulnerabile în fața interferențelor Rusiei în scrutinul prezidențial din 2016 își au originile în decizii luate la sfârșitul Războiului Rece, când oficiali de rang înalt au presupus că Rusia va fi un partener, astfel că în cea mai mare parte au retras Statele Unite din operațiunile de conflict informațional. Când relațiile s-au înrăutățit, oficialii americani au catalogat Rusia drept «putere de rang regional» care putea influența doar democrațiile oscilante de la periferia sa”, observă The Washington Post.

Oficiali americani de rang înalt nu credeau că Rusia va îndrăzni să își îndrepte atenția spre Statele Unite. „Credeam că terenul nostru nu este fertil. Credeam că adevărul va ieși la suprafață. Am fost cam naivi”, afirmă Antony J. Blinken, care a fost adjunct al secretarului de Stat american în timpul Administrației Barack Obama.

În contextul apropierii alegerilor parlamentare parțiale din 2018, dezbaterile politice pe tema abordării față de Rusia continuă. Mulți oficiali de la Casa Albă, inclusiv președintele Donald Trump, neagă amploarea efectelor acțiunilor Rusiei și consideră că raportul serviciilor de informații pe tema ingerințelor este folosit de politicieni democrați pentru subminarea victoriei electorale a candidatului republican.

„Dacă ingerințele ruse au schimbat un singur vot, să îmi spuneți”, a afirmat un oficial de rang înalt din cadrul Administrației Donald Trump, sub protecția anonimatului.

Statele Unite și Uniunea Sovietică au fost implicate într-un amplu conflict informațional în perioada Războiului Rece. În contextul destrămării URSS, Administrația Bill Clinton și Congresul au redus, în 1999, activitățile Agenției americane pentru operațiuni informaționale.

„S-au gândit că se încheiase totul și că eram câștigătorii războiului de propagandă”, explică Joseph D. Duffey, ultimul director al Agenției americane pentru operațiuni informaționale.

După ajungerea la putere a lui Vladimir Putin, Rusia a început să caute modalități de compensare a diminuării capabilităților militare, optând pentru activități de influențare a campaniilor electorale și pentru sisteme de operațiuni cibernetice.

Primele semnale privind amplificarea amenințărilor Rusiei au apărut în 2005, când a fost lansată rețeaua RT, și în 2007-2008, când atacuri cibernetice au vizat bănci și instituții din Estonia și Georgia. În anul 2012, hackeri ruși au atacat contul de Twitter al ambasadorului american. În 2014, după anexarea regiunii ucrainene Crimeea, un raport al Serviciului rus de informații militare arăta cum Moscova a creat identități false în spațiul online pentru o campanie în scopul dezinformării. Oficiali din cadrul GRU, Serviciul rus de informații militare, elaboraseră documentul în cadrul eforturilor de a convinge Kremlinul despre eficiența campaniilor de acest tip.

După ce Donald Trump a devenit președinte al SUA, hackerii ruși au încetat să lanseze mesaje pentru îmbunătățirea imaginii politicianului republican, concentrându-se pe obiectivul generării de clivaje în societatea americană și pe subminarea influenței globale a națiunii, afirmă oficiali din cadrul serviciilor de informații americane.

Dilema cu care se confruntă Casa Albă este aceeași: cum să riposteze. În săptămânile premergătoare învestirii lui Donald Trump, Brett Holmgren, un oficial de rang înalt pe teme informaționale la Casa Albă în mandatul președintelui Barack Obama, l-a informat pe Ezra Cohen-Watnick, omologul său din Administrația actuală, despre acțiunile adoptate. Holmgren și Cohen-Watnick au refuzat să facă vreun comentariu. Cohen-Watnick a elaborat memorandumuri prin care identifică amenințările ruse drept priorități, au declarat oficiali americani.

La Casa Albă au avut loc o serie de reuniuni pe tema definitivării planurilor de contracarare a acțiunilor Rusiei. Herbert McMaster, consilierul prezidențial pentru Siguranță Națională, a propus operațiuni cibernetice secrete pentru contracararea campaniilor ruse în sensul dezinformării.

„Dar, exact ca în timpul Administrației Barack Obama, cele mai eficiente idei întâmpină obstacole”, observă cotidianul The Washington Post, notând că Agenția Centrală pentru Informații (CIA) nu a finalizat încă planurile, iar Casa Albă vrea revizuirea operațiunilor lansate de Administrația Barack Obama.