Capsula spațială chineză Shenzhou X a revenit cu bine pe Terra

Publicat: 26 06. 2013, 11:55
Actualizat: 03 07. 2013, 19:28

Capsula spațială chineză Shenzhou X a revenit miercuri pe Terra, aterizând fără probleme în provincia Mongolia Inferioară – eveniment transmis în direct de televiziunea națională -, punând astfel capăt celei mai lungi misiuni spațiale chinezești cu echipaj uman la bord, informează AFP.

Shenzhou X, având la bord trei astronauți, dintre care o femeie, a aterizat la ora locală 08.07 (00.07 GMT) în stepele din Mongolia Inferioară, după 15 zile petrecute pe orbită în jurul Terrei, realizând astfel o nouă etapă din ambițiosul program spațial al Chinei.

Autoritățile de la Beijing și-au fixat obiectivul de a asambla pe orbită o stație spațială chineză, locuibilă, până în anul 2020.

Televiziunea chineză i-a prezentat pe tehnicienii care se aflau în jurul capsulei Shenzhou X, deschizând trapele de acces, înainte de sosirea medicilor care aveau rolul de a face o primă examinare a astronauților.

La aproximativ o oră după aterizare, comandantul misiunii, generalul de aviație Nie Haisheng, a fost primul dintre astronauți care a ieșit din capsulă, susținut de tehnicienii de la sol și salutând către camerele de filmat.

Shenzhou X („Vehiculul divin”), s-a conectat joi cu modulul Tiangong („Palatul celest”), aflat pe orbită în jurul Terrei, la bordul căruia cei trei astronauți chinezi, inclusiv Wang Yaping, cea de-a doua femeie trimisă în spațiu de China, au realizat o serie de experimente științifice.

După lansarea vehiculului, pe 11 iunie, o primă conectare între Shenzhou X și Tiangong („Palatul celest”) a fost realizată în modul automatizat, la două zile după aceea.

Avansând cu pași mari în domeniul programelor spațiale, China a răspuns în ultimii ani unor provocări tehnice tot mai complexe și începe să recupereze întârzierile acumulate în domeniul spațial în fața Rusiei și a Statelor Unite.

China, care a trimis primul ei astronaut în spațiu în 2003, a reușit în 2011 prima conectare între două vehicule spațiale – pe atunci fără echipaj uman la bord – Shenzhou VIII și Tiangong 1, care pluteau cu o viteză de circa 28.000 kilometri/ oră la altitudinea de 343 kilometri deasupra Terrei.

Programul spațial chinez, finanțat cu multe miliarde de dolari, include proiectul unei misiuni pentru „recucerirea” Lunii, China dorind să devină astfel prima țară asiatică ai cărei astronauți vor păși pe satelitul natural al Terrei.