Care ar putea fi a URMĂTOAREA ȚARĂ din zona euro care cere AJUTOR EXTERN

Slovenia va deveni cea de-a șasea țară din zona euro care va solicita finanțare externă, din cauza problemelor din sectorul bancar, consideră mai mulți economiști, citați de Bloomberg.

Slovenia, care a adoptat moneda euro în anul 2007, evaluează „povara fiscală” generată de acoperirea pierderilor din industria financiară după ce Nova Ljubljanska Banka, cea mai mare instituție de credit din țară, a avut nevoie de o majorare de capital din partea guvernului.

Premierul Janez Jansa a declarat săptămâna trecută că Slovenia „riscă un scenariu grecesc”. Mai târziu, la summit-ul UE de la Bruxelles, liderul sloven a afirmat că guvernul „face tot posibilul să găsească o soluție”, să evite o situație care ar impune solicitarea unui ajutor extern.

POLITICĂ Ambasadorul României în Austria, Emil Hurezeanu, REFUZĂ propunerea de a candida la Preşedinţie: „Nu port pălării mai mari decât îmi permite capul”

21:43

TRAGEDIE Un avion de mici dimensiuni, cu 10 persoane la bord, s-a PRĂBUȘIT peste mai multe magazine din centrul unui oraş turistic din Brazilia

21:16

„Este tot mai probabil ca Slovenia să fie următoarea mică economie care va cere un bailout de la Uniunea Europeană, care ar fi concentrat pe sectorul bancar”, comentează pentru Bloomberg un economist al BNP Paribas, din Varșovia.

Ciprul a devenit săptămâna trecută cel de-al cincilea stat din zona euro care a solicitat finanțare multilaterală, din cauza impactului crizei din Grecia asupra băncilor locale. Grecia, Irlanda și Portugalia au solicitat ajutor extern odată cu creșterea dobânzilor la împrumuturile pe 10 ani peste pragul de 7%, iar Spania a cerut o linie de finanțare de 100 miliarde euro pentru recapitalizarea băncilor din țară, lovite grav de prăbușirea pieței imobiliare.

Costurile de finanțare a Sloveniei au crescut săptămâna trecută la cel mai ridicat nivel din februarie, randamentul obligațiunilor cu maturitatea în 2021 atingând vineri 6,1%.

Convergența PIB-ului pe locuitor din Slovenia către media europeană a frânat, fiind la același nivel ca înainte de aderarea la UE, în 2004. Slovenia este cel mai bogat stat care a intrat în UE după 2004. Economia slovenă se va contracta în acest an cu 2%, estimează Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.

Guvernul sloven a adoptat mai multe măsuri în acest an pentru reducerea cheltuielilor publice cu aproximativ 800 milioane euro, după ce deficitul bugetar a atins anul trecut 6,4% din PIB. Printre decizii se umără scăderea salariilor din sectorul public și a prestațiilor sociale.

Banca centrală a cerut în repetate rânduri guvernului să recapitalizeze instituțiile de credit, dependente de Banca Centrală Europeană pentru lichiditate.

„O nouă escaladare a crizei euro, care ar împinge dobânzile la niveluri prohibitive, ar forța probabil o solicitare către FMI și UE. Nu pare că s-a ajuns încă acolo, însă (Slovenia – n.r.) probabil că nu este prea departe”, spune William Jackson, economist la Capital Economics, Londra.

Nova Ljubljanska Banka (NLB) a avut nevoie de o recapitalizare de 381 milioane euro, guvernul și agențiile de stat contribuind cu întreaga sumă după ce al doilea mare acționar al băncii, KBC Groep NV, s-a retras din tranzacție pentru că nu a obținut aprobarea Comisiei Europene.

KBC, cea mai mare bancă și companie de asigurări din Belgia după valoarea de piață, a primit în 2009 un ajutor de stat de 7 miliarde euro. Guvernul sloven a inițiat procedura de majorare de capital ca „soluție temporară”, încercând să-și reducă participația majoritară la 25% plus o acțiune.

Ministrul Finanțelor Janez Sustersic a afirmat anterior că NLB are nevoie de „mult peste” 500 milioane euro pentru a relua creditarea și a stimula economia. Banca a împrumutat 1,2 miliarde euro de la BCE, a afirmat directorul general Bozo Jasovic.

„Cred că vom evita solicitarea pentru ajutor”, a spus Sustersic la începutul acestei săptămâni, notând că NLB va fi stabilă timp de cel puțin un an după primirea majorării de capital de la guvern.

Datoria de stat a Sloveniei a crescut de peste două ori de la adoptarae euro, la 47,6% din PIB, și va avansa în acest an la 54,7% din PIB, potrivit estimărilor Comisiei Europene.