Care ar putea fi următorul stat din zona euro care necesită ajutor financiar

Randamentul obligațiunilor Sloveniei a atins un nivel record, iar investitorii se tem că țara ar putea urma Cipru devenind următorul stat din zona euro care necesită ajutor financiar, după ce noul guvern instalat la Ljubljana nu a reușit să calmeze temerile, potrivit Bloomberg.

Premierul sloven, Alenka Bratusek, a promis, într-un discurs în Parlament, că guvernul, instalat de circa o săptămână, va consolida băncile cu probleme și va îmbunătăți situația finanțelor publice, astfel încât Slovenia să nu devină a șasea țară din zona euro care trebuie ajutată cu împrumuturi externe.

Liderii europeni încearcă să limiteze extinderea crizei datoriilor care a adus cel mai recent Cipru în situația de a primi sprijin extern pentru a evita colapsul financiar. Lipsa detaliilor despre cum va încerca guvernul sloven să rezolve problemele țării a împins randamentul obligațiunilor pe zece ani în dolari la un nivel record, într-o perioadă în care statul trebuie să se împrumute de pe piețele internaționale.

„Evoluția din Cipru a cauzat temeri că Slovenia va avea dificultăți să vândă obligațiuni în lunile următoare, în timp ce încearcă să-și recapitalieze sectorul bancar și să treacă de la finanțarea deficitului bugetar din surse locale la finanțarea de pe piețele externe, cu un risc crescut de pierderi pe depozite”, a scris Gillian Edgeworth, economist-șef la UniCredit Londra, într-o notă către clienți.

Randamentul pentru obligațiunile în dolari cu scadență în 2022 ale Sloveniei a urcat cu 0,56 puncte procentuale, la 6,34%, potrivit datelor Bloomberg. Costul asigurării datoriei țării împotriva riscului de default a avansat cu 0,49 puncte procentuale miercuri, la 3,27%.

Țările de la periferia zonei euro, precum Malta, Luxembourg și Slovenia au încercat să se distanțeze rapid de criza bancară care a forțat Cipru să accepte un acord pentru împrumuturi de 10 miliarde de euro de la zona euro, în schimbul unei restructurări dure a sectorului bancar.

Economia Sloveniei s-a confruntat cu două recesiuni în ultimii patru ani, situație care a crescut numărul falimentelor. Băncile au în portofolii credite neperformante echivalente cu 20% din PIB.

Slovenia are nevoie de finanțare externă de circa 3 miliarde de euro în acest an, iar băncile de capital suplimentar de 1 miliard de euro, potrivit unui raport FMI.