Care sunt ideile politice și economice ale principalilor candidați la președinția Franței

Emmanuel Macron

Candidatul organizației civice În Mișcare! (En marche!, liberal-socială) nu se consideră „nici de dreapta, nici de stânga”, ci mai degrabă un politician „pragmatic”. Are politici de stânga, în sensul menținerii statului asistențial, dar pledează pentru o serie de măsuri economice de dreapta. Emmanuel Macron propune subvenții de 15.000 de euro companiilor care angajează persoane din suburbii defavorizate și vrea o serie de măsuri pentru combaterea sărăciei. A promis reducerea datoriei suverane a Franței cu 60 de miliarde de euro în următorii cinci ani, vrea relansarea agriculturii și reducerea cu 120.000 de posturi a aparatului funcționarilor de stat, conform cotidianului Le Parisien.

Emmanuel Macron susține suplimentarea bugetului comun al Uniunii Europene, crearea unui guvern economic european, a unui parlament al zonei euro și inițierea unor consultări democratice în toate statele membre pentru reformarea proiectului politic comunitar.

Emmanuel Macron pledează pentru suplimentarea cu 10.000 de agenți a efectivelor Poliției și Jandarmeriei, reorganizarea serviciilor de informații și crearea unei structuri speciale pentru protejarea frontierelor Uniunii Europene. Macron vrea penitenciare speciale pentru teroriștii străini depistați în Franța.

Marine Le Pen

Liderul formațiunii populiste eurosceptice Frontul Național a promis restabilirea suveranității monetare, legislative, teritoriale și economice a Franței, anunțând un plan de renunțare la moneda euro și de organizare a unui referendum privind apartenența Franței la Uniunea Europeană.

Marine Le Pen, acuzată că a deturnat fonduri ale Parlamentului European și că a postat imagini cu violențe comise de rețeaua teroristă Stat Islamic, cere măsuri dure împotriva imigrației și apărarea identității franceze.

Vrea și ea reducerea datoriei suverane cu 60 de miliarde de euro, un sistem de control asupra investițiilor străine și reformarea legislației în domeniul muncii. Marine Le Pen cere diminuarea tarifelor la gaze și electricitate, instaurarea unui „protecționism inteligent” și garanții suplimentare pentru depozitele bancare. Marine Le Pen vrea suplimentarea cu 15.000 de agenți a efectivelor Poliției și Jandarmeriei, creșterea bugetului pentru apărare până la 2% și, treptat, la 3% din PIB, expulzarea imediată a infractorilor străini, intensificarea măsurilor de combatere a terorismului islamist (inclusiv prin deportarea automată a islamiștilor străini) și contracararea delictelor cibernetice.

Jean-Luc Mélenchon

Candidatul mișcării civice France Insoumise (Franța Nesupusă, extremă-stânga) vrea reducerea TVA-ului la produsele de primă necesitate, instituirea unui alt sistem progresiv de impozitare și măsuri pentru protejarea tinerilor angajați. Politicianul de extremă-stânga vrea devalorizarea artificială a monedei euro până la un nivel egal cu dolarul și anularea independenței Băncii Centrale Europene.

Melenchon este favorabil ieșirii Franței din NATO, renunțării la apartenența la Fondul Monetar Internațional, la Banca Mondială și la Organizația Mondială a Comerțului. Vrea crearea unui fond pentru urgențe sociale și a unei bănci pentru investiții prin solidaritate.

François Fillon

Candidatul formațiunii Uniunea pentru o Mișcare Populară (UMP, centru-dreapta) propune majorarea nivelului superior al cotei TVA de la 20% la 22%, scăderea progresivă a impozitului pe venit și instituirea unei taxe de 30% pe profiturile de pe piața de capital. Fillon, afectat de un scandal privind presupuse fraude cu fonduri publice, vrea desființarea în mod etapizat a 500.000 de locuri de muncă în aparatul de stat și adoptarea unui plan anual de contracarare a sărăciei și excluziunii.

Francois Fillon propune o nouă structură de coordonare a politicilor în zona euro, sporirea măsurilor de securitate în Spațiul european de circulație fără controale (Schengen) și continuarea extinderii Uniunii Europene.

La rândul său, socialistul Benoît Hamon vrea introducerea unui venit minim garantat, inițial de 600 de euro, reducerea timpului de lucru (instituirea săptămânii de lucru de patru zile), precum și majorarea cotei de impozitare pentru persoanele foarte bogate și pentru bănci. Candidatul Partidului Socialist vrea anularea datoriilor acumulate de țările din zona euro afectate grav de criza financiară și pledează pentru armonizarea sistemului fiscal la nivelul Uniunii Europene.

Sondaje de opinie

Emmanuel Macron, candidatul organizației civice În Mișcare! (En marche!, liberal-socială), este creditat cu 24% din intențiile de vot, înaintea primului tur al scrutinului prezidențial din Franța, fiind urmat de populista Marine Le Pen, liderul Frontului Național, care va fi învinsă categoric în turul doi. Potrivit unui sondaj Ifop-Fiducial comandat de Paris Match și Sud Radio, Emmanuel Macron, liderul organizației civice În Mișcare! (En marche!, liberal-socială), va fi votat de 24% dintre cetățenii francezi în primul tur de scrutin. Marine Le Pen, liderul formațiunii populiste Frontul Național (extremă-dreapta), este creditată cu 22,5% (cu 1,5% mai puțin decât săptămâna trecută), în timp ce François Fillon, candidatul formațiunii Uniunea pentru o Mișcare Populară (UMP, centru-dreapta), are o susținere electorală de 19,5%. Jean-Luc Mélenchon, candidatul mișcării civice France Insoumise (Franța Nesupusă, extremă-stânga), ar primi 18,5% din voturi, iar socialistul Benoît Hamon este creditat cu doar 7%.

În turul doi de scrutin al alegerilor prezidențiale, programat pe 7 mai, raportul Emmanuel Macron / Marine Le Pen va fi 61%-39%, în timp ce François Fillon ar obține un scor de 57%-43% în fața lui Marine Le Pen. În cazul unui duel Emmanuel Macron / François Fillon, primul s-ar impune cu 65% la 35%, potrivit unui sondaj efectuat de Institutul Elabe.