Câți imigranți a primit Grecia în acest an. „Este imposibil să faci față unui asemenea aflux”

Grecia – supraîndatorată – a fost copleșită de un aflux de imigranți – majoritatea refugiați din calea războiului din Siria – care caută protecția Uniunii Europene (UE). Mulți sosesc pe insulele grecești în bărci supraaglomerate dinspre Turcia, în speranță să ajungă în țări bogate ca Germania.

Dritsas nu a spus câți imigranți au traversat deja frontiera greacă în Macedonia anul acesta.

„Este imposibil să faci față unui asemenea aflux”, a declarat Tasia Christodoulopoulou, ministrul însărcinat cu Migrarea. Cea mai mare problemă este înregistrarea imigranților, a subliniat ea, în contextul în care acest proces necesită 20-30 de minute pentru fiecare persoană în parte, iar zilnic sosesc sute de persoane.

POLITICĂ Ambasadorul României în Austria, Emil Hurezeanu, REFUZĂ propunerea de a candida la Preşedinţie: „Nu port pălării mai mari decât îmi permite capul”

21:43

TRAGEDIE Un avion de mici dimensiuni, cu 10 persoane la bord, s-a PRĂBUȘIT peste mai multe magazine din centrul unui oraş turistic din Brazilia

21:16

Feribotul Eleftherios Venizelos a adus miercuri, la Pireu, în apropiere de Atena, aproximativ 2.500 de refugiați de pe Insula Lesbos, potrivit pazei de Coastă.

Alți 800 au sosit în nordul portului Kavala (nord-est) și urmau să fie transportați la frontiera cu Macedonia miercuri.

Potrivit unor estimări, zeci de mii de imigranți au părăsit Grecia și au trecut în Balcani, traversând Macedonia și Serbia, pentru a reintra pe teritoriul Uniunii Europene (UE) în Ungaria.

– 2.100 de „rangeri de frontieră” vor patrula din septembrie la frontiera Ungariei

Autoritățile ungurești au înregistrat un număr-record de 2.533 de intrări ilegale din Serbia numai marți, cu 460 mai multe decât cu o zi înainte, potrivit unor date statistice publicate miercuri.

Mulți au putut să escaladeze gardul de sârmă ghimpată de la frontieră, ridicat de Guvernul conservator al lui Viktor Orban cu scopul de a împiedica imigranții să pătrundă în țară.

Într-o încercare de a-și consolida și mai mult frontiera, Ungaria intenționează să creeze o forță de poliție de frontieră specială.

Șeful poliției, comisarul Karoly Papp, le-a spus jurnaliștilor la Budapesta că 2.100 de „rangeri de frontieră”, ofițeri de poliție, urmează să înceapă să patruleze de la jumătatea lui septembrie.

Refugiații au putut să-și continue călătoria către Ungaria în weekend, după ce autoritățile din Macedonia au cedat presiunilor și au deschis frontiera celor câteva de mii de refugiați blocați în zonă.

De atunci, peste 10.000 de persoane au sosit în Serbia, unde rata sosirii refugiaților a crescut vertiginos, de câteva ori, față de lunile anterioare.

– CE alocă 1,5 milioane de euro ajutoare de urgență Serbiei și Macedoniei

Comisia Europeană le furnizează Serbiei și Macedoniei 1,5 milioane de euro ca ajutor de urgență, pentru ca acestea să ofere servicii de bază refugiaților și imigranților care sosesc acolo, a anunțat CE miercuri.

Criza imigranților din Europa urmează să monopolizeze agenda summitului de la Viena, joi, între UE și cele șase țări vest-balcanice – Albania, Bosnia, Kosovo, Muntenegru, Macedonia și Serbia.

– AI îndeamnă la „regândire urgentă” a politicilor de azil europene

Concomitent, Amnesty International (AI) a criticat sistemul de azil al UE, care prevede ca migranții să-și formuleze cererile în primul stat UE pe al cărui teritoriu intră.

Gauri van Gulik de la Amnesty a subliniat că refugiații care sosesc în Grecia se confruntă cu o „alegere imposibilă” – între „condițiile îngroozitoare de primire și detenție” și o „potențială călătorie clandestină și periculoasă” pentru a ajunge în alte părți ale blocului.

Amnesty a îndemnat, cu o zi înainte de Summitul de la Viena, la o „regândire urgentă” a politicilor Europei în domeniul azilului.

„În absența flagrantă a unor rute suficient de sigure și legale către Europa, oamenii n-au de ales decât să se îmbarce în călătorii ilegale pline de riscuri”, a subliniat van Gulik.