Ce atitudine au bulgarii față de perioada comunistă, după 25 de ani de democrație. STUDIU
Aproximativ 94% dintre tinerii bulgari cu vârste cuprinse între 16 și 30 de ani afirmă că nu știu nimic despre perioada comunistă, conchide acest studiu efectuat pe un eșantion de 1.200 de persoane de peste 16 ani.
A 25-a aniversare a căderii Zidului Berlinului nu spune nimic pentru 40% dintre bulgarii cu vârste între 16 și 60 de ani. Doar o treime dintre ei știu că tranziția către democrație în Europa de Est a început în 1989. În plus, peste 70% dintre ei nu cunosc numele liderilor internaționali care au contribuit la evenimentele din acea perioadă, cum ar fi Mihail Gorbaciov, Helmut Kohl, Margaret Thatcher sau Ronald Reagan.
Peste jumătate bulgari aprobă activitatea Guvernului (1954-1989) fostului dictator comunist Todor Jivkov, înlăturat de la putere pe 10 noiembrie 1989, a doua zi după căderea Zidului Berlinului. De asemenea, 55% dintre ei manifestă o atitudine pozitivă față de liderul comunist, în timp ce numai 25% dintre bulgari îl dezaprobă. Aceste procente contrastează puternic cu cele din anul 1991, la doi ani după înlăturarea de la putere a regimului comunist de la Sofia, când numai 16% dintre bulgari priveau favorabil conducerea lui Todor Jivkov și 76% o dezaprobau.
„Lipsa unei dezbateri publice aprofundate legate de acea perioadă face să prevaleze regretele față de securitatea socială pierdută”, a comentat Boriana Dimitrova, președinta institutului Alpha Research.
Tranziția postcomunistă este dezamăgitoare pentru majoritatea bulgarilor, din cauza corupției, potrivit studiului. Doar 2% dintre persoanele intervievate sunt de părere că supremația legii a fost instaurată în Bulgaria.
Dezvoltarea Bulgariei, țara cea mai săracă din Uniunea Europeană, în perioada postcomunistă este calificată ca fiind un „eșec” de către jumătate dintre cei chestionați și numai 10% dintre ei cred că a fost o reușită, în timp ce 25% consideră că există atât aspecte pozitive, cât și negative.
Pentru bulgari, marii câștigători ai tranziției sunt politicienii (41%) și mafioții (27%), iar marii perdanți sunt oamenii de rând (54%).
Autorii studiului critică „neglijența sistemului educațional față de lecțiile istoriei recente și lipsa unei dezbateri publice” care să analizeze faptele și consecințele epocii comuniste.