Decizia Comisiei a fost luată după ce în urma recalculărilor unele state trebuie să plătească sume suplimentare considerabile pentru 2014, se arată într-un comunicat al Executivului UE.
Revizuirile anunțate de CE în luna octombrie au arătat că Marea Britanie trebuie să plătească suplimentar 2,1 miliarde de euro, Italia 340,1 milioane de euro, Grecia 89,4 milioane de euro, Cipru 42,4 milioane de euro, Malta 13,1 milioane de euro, Bulgaria 7 milioane de euro, în timp ce Irlanda și Letonia datorează câte 6,5 milioane de euro.
Comisia va returna în schimb din contribuțiile altor state, cum este cazul României, care va primi o sumă de 31,4 milioane de euro în contul contribuției la bugetul UE pentru perioada 1995-2013. În cazul Franței și Germaniei, contribuțiile au fost reduse cu 1 miliard de euro, respectiv 780 de milioane de euro.
Diferențele în plus sau în minus au apărut ca efect al ajustărilor efectuate în urma introducerii noii metodologii ESA 2010 pentru calculul Produsului Intern Brut al statelor membre.
Premierul britanic David Cameron a provocat agitație pe acest subiect, la un summit UE din octombrie, amenințând că Marea Britanie nu va achita contribuția suplimentară și solicitând o reuniune a miniștrilor de Finanțe din UE, pentru a discuta problema.
Ulterior, Marea Britanie a obținut să achite contribuția în două rate, până în luna septembrie a anului viitor, mult după alegerile generale care vor avea loc în Regatul Unit.
Potrivit propunerii CE, extinderea termenului de plată pentru un stat va avea loc în cazul în care contribuția suplimentară a acestuia depășește un anumit nivel, respectiv dacă acel stat trebuie să plătească de peste două ori contribuția lunară la bugetul UE.
Dacă ajustarea depășește jumătate din totalul contribuțiilor lunare ale statelor membre, atunci toate statele vor beneficia de prelungirea termenului de plată.
„Comisia a acționat foarte rapid cu această propunere pentru a evita impunerea unei astfel de poveri asupra trezoreriilor naționale în acest an și în viitor. Am inclus flexibilitate, în circumstanțe extraordinare. Totuși, regulile trebuie să rămână precise, pentru a păstra soliditatea financiară a UE, care este importantă pentru cetățeni, universități, fermieri și drepturile altor beneficiari din UE”, a declarat vicepreședintele Comisiei, Kristalina Georgieva.
Propunerea prevede că atunci când solicită o prelungire a termenului, statele membre trebuie să prezinte o eșalonare obligatorie a plăților, iar dacă nu o respectă vor suporta dobânzi.