Ce urmează după „dezghețul” dintre Statele Unite și Iran?

Președintele Barack Obama a folosit cuvinte mari duminică pentru a saluta „progrese istroice” ale Washingtonului și Teheranului, iar omologul său iranian și-a exprimat satisfacția față de deschierea unei „noi pagini”.

În pofida acestui „dezgheț”, locatarul Casei Albe s-a abținut să vorbească despre normalizarea relațiilor cu fosta oaie neagră a Americii, la 35 de ani după întreruperea relațiilor diplomatice, în urma Revoluției islamice.

El nu a evocat nici o răsturnare a alianțelor în Orientul Mijlociu, după ce Statele Unite s-ar apropopia de Iranul șiit și ar abandona monarhiile sunnite de la Golful Persic și Israelul.

Însă Washingtonul este deja departe de retorica din anii 2000, când fostul președinte republican George W. Bush plasa Teheranul pe faimoasa „Axă a Răului”. Mollahii denunțau, tot atunci, „Marele Satan”.

Iar, atunci, ce vrea să facă mai departe administrația Obama cu puterea șiită? „Trebuie să încercăm să vedem dacă există sau nu vreun domeniu în vederea unei cooperări suplimentare sau cel puțin a unui dialog constructiv asupra altor subiecte”, a răspuns duminică un oficial american de rang înalt.

– „Iranul, programul lui Obama”

Joseph Bahout, un cercetător la Fundația Carnegie, vede în acest lucru proba faptului că „în fond, software-ul lui Obama este Iranul”. Această administrație „crede profund că iranul este un partener natural pentru viitor”, a declarat acest expert pentru AFP.

În fapt, Washingtonul și Teheranul și-au dovedit sâmbătă reușita dialogului pe care l-au purat. După aproape patru ani de negocieri secrete și oficiale, ele au pus în vigoare acordul istoric privind programul nuclear iranian și au anunțat simultan un schimb de deținuți fără precedent.

„Noi am făcut demonstrația faptului că, în timp, o diplomație tenace produce rezultate”, s-a lăudat oficialul american de rang înalt citat.

Pentru reușita repatrierii iraniano-americanilor deținuți în Iran, printre care se află și corespondentul The Washington Post Jason Rezaian, au fost necesare 14 luni de negocieri – ultrasecrete – între diplomați și reprezentanți ai serviciilor de informații din cele două țări.

Discuțiile au avut aloc adesea la Geneva, cu complicitatea autorităților elvețiene, a povestit alt cadru al administrației americane. Negociatorii se întâlneau în săli discrete de hotel de lux, în marja negocierilor în dosarul nuclear dintre șefii diplomațiilor celor două țări, John Kerry și Mohammad Javad Zarif.

Palatele Vienei au fost și ele teatrul acestor negocieri secrete, toamna trecută, când marile puteri, Arabia Saudită și rivalul său iranian redactau un plan de pace pentru Siria.

Conflictul sirian a permis, astfel, apropierea dintre Washington și Teheran.

„Iranul se află la masa” negocierilor pe tema Siriei, și-a exprimat satisfacția oficialul american. Și chiar dacă „avem diferențe profunde cu Iranul pe tema Siriei, vrem să vedem dacă ei vor să implice în mod constructiv în proiecte regionale și dacă înțeleg că războiul civil nu va fi soluționat atât timp cât (președintele sirian) Bashar al-Assad se va afla la putere”, a adăugat el.

– „Reechilibrare” în Orientul Mijlociu

În opinia unor specialiști, administrația Obama nutrește speranța că o „reechilibrare” strategică americană în Orientul Mijlociu – în favoarea Teheranului și în detrimentul Riyadhului – va putea să pună capăt conflictelor din Siria, Yemen sau Liban, în care se înfruntă armat, în mod indirect, Republica islamică șiită și monarhia petrolieră saudită sunnită.

Însă președintele democrat va părăsi Casa Albă pe 20 ianuarie 2017.