CEA MAI LUNGĂ ZI A UE. Statutul special obținut de Marea Britanie după negocieri-maraton la Bruxelles. Cum sunt afectați românii care lucrează în Regatul Unit

Premierul britanic David Cameron a anunțat sâmbătă că va face campanie pentru rămânerea Marii Britanii în Uniunea Europeană (UE), în vederea referendumului pe această temă, pe care l-a programat pe 23 iunie, relatează Reuters în pagina electronică.

Acordul va permite Marii Britanii să activeze oricând în următorii șapte ani o clauză care va permite limitarea indemnizațiilor sociale de care beneficiază angajații veniți din altă țară UE, în cazul în care vor fi presiuni semnificative asupra serviciilor publice naționale. Aceste condiții au fost negociate în mod detaliat cu liderii țărilor central și est-europene.

Conform acordului, Marea Britanie nu va mai avea dreptul de a negocia alți termeni în relația cu Uniunea Europeană. Termenii relației de apartenență a Marii Britanii la Uniunea Europeană nu vor fi modificați nici măcar dacă cetățenii britanici vor vota la referendum pentru ieșirea țării din UE, excluzându-se practic posibilitatea organizării unui nou plebiscit. Premierul David Cameron probabil va organiza referendum pe tema menținerii Marii Britanii în Uniunea Europeană pe 23 iunie.

Clauza privind limitarea indemnizațiilor sociale ale angajaților străini va putea fi activată oricând în următorii șapte ani, dar unui singur individ i se va putea aplica cel mult patru ani, în mod gradual.

Limitarea alocațiilor copiilor angajaților străini care lucrează în Marea Britanie se va face prin indexarea la nivelul veniturilor din țara de origine a imigrantului.

Conform ziarului The Guardian, Marea Britanie va fi singurul stat UE care va avea dreptul la reglementări financiare speciale impuse de Uniunea Europeană.

Premierul David Cameron a declarat de altfel că a obținut un statut special al Marii Britanii în Uniunea Europeană.

„Am negociat un acord prin care Marii Britanii să i se confere un statut special în cadrul Uniunii Europene. Voi recomanda acordul sâmbătă membrilor Guvernului britanic”, a declarat David Cameron.

Tusk: Sunt profund convins că Marea Britanie are nevoie de Uniunea Europeană

Acordul politic de la summitul UE consolidează statutul special al Marii Britanii în cadrul Uniunii Europene, păstrând valorile fundamentale comunitare, afirmă Donald Tusk, președintele Consiliului European.

„Am ajuns la un acord cu caracter legal, ireversibil, acceptat de toate cele 28 de state UE, un acord care consolidează statutul special al Marii Britanii în Uniunea Europeană”, a declarat Donald Tusk.

„Sunt profund convins că Marea Britanie are nevoie de Uniunea Europeană și că Uniunea Europeană are nevoie de Marea Britanie. Însă decizia finală va aparține poporului britanic. Nu am dat înapoi de la negocieri. Suntem pregătiți să sacrificăm o parte a intereselor pentru binele comun, pentru a da dovadă de unitate”, a adăugat Tusk.

„Acordul UE – Marea Bitanie răspunde tuturor preocupărilor exprimate de premierul David Cameron, fără a compromite valorile fundamentale ale Uniunii Europene”, a insistat președintele Consiliului European.

Iohannis: Sunt foarte bucuros

Indexarea alocațiilor care sunt deja în plată pentru copiii rămași acasă ai lucrătorilor din alte state UE stabiliți în Marea Britanie se va putea aplica doar începând cu anul 2020, a declarat președintele Klaus Iohannis la finalul Consiliului European, arătându-se ”foarte bucuros” de rezultat.

Șeful statului a expus, la Bruxelles, în noaptea de vineri spre sâmbătă, cele mai importante prevederi pentru România din acordul UE cu Maria Britanie.

”Marea Britanie va putea beneficia de un mecanism de salvgardare care va limita accesul cetățenilor UE la o categorie restrânsă de prestații sociale necontributive, prestații specifice numai pentru Marea Britanie. Mecanismul este nediscriminatoriu, aplicabil tuturor cetățenilor Uniunii și are un caracter excepțional. Va putea fi aplicat pe o perioadă limitată de timp de maxim 7 ani. Cetățenii români care lucrează deja pe piața muncii din Marea Britanie nu vor fi afectați de acest mecanism. Acesta privește doar eventualii lucrători care vor intra pe piața muncii din Marea Britanie după intrarea în vigoare a mecanismului. Dar și aceștia își vor recupera accesul la aceste prestații gradual pe parcursul unei perioade de patru ani. Noi ne-am implicat foarte mult în această chestiune și suntem foarte bucuroși că negocierile au dat acest rezultat”, a detaliat Iohannis.

El a arătat că al doilea mecanism convenit la summit va permite Marii Britanii să indexeze alocațiile pentru copiii rămași acasă ai lucrătorilor din alte state membre UE. ”Și în acest caz decizia are un caracter nediscriminatoriu și ține cont de diferențele dintre statele membre. Marea Britanie va putea aplica indexarea pentru cererile de alocații care vor fi prezentate după intrarea în vigoare a mecanismului. Este important că pentru lucrătorii stabiliți în Marea Britanie care primesc deja alocații pentru copiii rămași acasă indexarea se va putea aplica doar începând cu anul 2020„, a anunțat el.

Președintele a subliniat că aceste reglementări nu intră automat în vigoare, ci vor fi supuse încă unui proces legislativ, iar mecanismul de indexare nu va fi extins de la alocațiile pentru copil la alte prestații sociale.

UPDATE 20:27 Negocierile se vor relua în jurul orei 21.00, ora României

UPDATE 17:25 Una dintre imaginile zilei

Am 2.Tag d. EU-Rats im Mittelpunkt: Großbritannien. Kanzlerin #Merkel berät sich m. PM @David_Cameron #EUCO #UKinEU pic.twitter.com/JwaP3HxY18

— Steffen Seibert (@RegSprecher) 19 februarie 2016

UPDATE 16:02 Guvernul de la Atena condiționează votul în favoarea acordului pentru menținerea Marii Britanii în UE de garanții ale altor state membre că nu vor închide frontierele cu Grecia înaintea reuniunii cu Turcia pe tema imigrației, afirmă surse de la summitul Consiliului European. „Cerem o decizie unanimă că, până la summitul UE-Turcia din 6 martie, niciun stat nu își va închide unilateral frontierele…”, a declarat un funcționar UE citat de AFP. „În cazul în care nu vor exista garanții în acest sens, Guvernul Greciei nu va aproba acordul privind condițiile menținerii Marii Britanii în Uniunea Europeană”, a precizat funcționarul citat.

UPDATE 15:32 David Cameron s-a întâlnit cu premierul polonez Beata SzydÅ‚o. Polonia condiționează încheierea unui acord de menținerea beneficiilor pentru cei aproape 600.000 de cetățeni ai săi care trăiesc în Regatul Unit.

PM @BeataSzydlo & @David_Cameron at #EUCO on #UKinEU pic.twitter.com/Thx8P2K5kT

— Poland in the EU (@PLPermRepEU) 19 februarie 2016

UPDATE: Președintele Parlamentului European, Martin Schulz, a declarat că este optimist în privința unui acord.

Donald Tusk a anunțat vineri dimineața „unele progrese” în negocierile dintre Marea Britanie și liderii celorlalte 27 de state la Bruxelles, după 15 ore de discuții, dar a adăugat că „mai sunt multe de făcut”.

Ce concluzii au tras liderii europeni după negocierile maraton din noaptea de joi spre vineri? Premierul Italiei Matteo Renzi a spus că este „mai puțin optimist”, în vreme ce șeful guvernului finlandez Juha Sipilä a estimat că o înțelegere ar putea fi făcută în cursul acestei zile. Premierul olandez însă a invocat posibilitatea prelungirii discuțiilor până sâmbătă. .

Potivit unor surse europene, David Cameron ar fi fost avertizat de către liderii UE că nu va exista „o a doua șansă” dacă nu se ajunge la un acord clar. Deocamdată însă rămân puncte-cheie nerezolvate care împiedică o înțelegere între Marea Britanie și celelalte 27 de state UE. Este vorba de durata așa-zisei „frâne de urgență” pentru a limita beneficiile pentru imigranți, de alocațiile pentru copiii acestora, dar și de eventuale scutiri ale Marii Britanii, prin modificări ale tratatelor în scopul unei „uniuni tot mai strânse”.

Negocierile se reiau în această dimineață.

Care au fost ofertele puse pe masă de Marea Britanie și UE

La capitolul Suveranitate, solicitările lui David Cameron au fost ca Marea Britanie să poată refuza politicile UE pentru o „uniune tot mai strânsă”, adică politicile de integrare europeană politică „într-o manieră formală, juridică și ireversibilă”. Cea mai importantă cerere la acest capitol a fost ca parlamentul național să aibă puterea să blocheze legislația UE, conform BBC.

Oferta din planul lui Tusk a arătat că în UE „referințele la o uniune tot mai strânsă între popoare sunt compatibile cu diferite căi de integrare care sunt valabile pentru diferite state membre și nu obligă toate statele membre să țintească spre o destinație comună”. „Se recunoaște că Marea Britanie nu este angajată într-o integrare politică viitoare în UE”, arată planul lui Tusk.

De asemenea, Tusk a oferit posibilitatea ca în cazul în care un stat nu consideră că vrea să se supună unui act normativ european aflat în stadiul de proiect, poate trimite în termen de 3 luni de la publicarea proiectului obiecțiile, dacă obține peste 55% din voturile din parlamentul național, iar președinția Consiliului European va include problema pe agenda Consiliului, pentru a fi dezbătută.

La capitolul migranți și ajutoare sociale, David Cameron a cerut ca imigranții din alte state UE care vor să solicite reduceri de taxe sau beneficii sociale pentru copii să nu aibă acces la aceste ajutoare sociale decât după ce trăiesc 4 ani în Marea Britanie. O altă propunere este ca imigranții din UE să nu poată solicita o locuință socială decât dacă au trăit în zona respectivă cel puțin 4 ani.

De asemenea, Cameron a mai cerut ca imigranții UE să nu mai poată primi ajutor de șomaj și dacă nu își găsesc de muncă în 6 luni, să fie obligați să plece din Marea Britanie. Solicitarea care a scandalizat statele est-europene în special a fost aceea ca imigranții care muncesc în Marea Britanie să nu mai aibă dreptul la ajutoare sociale pentru copii, dacă acești copii nu locuiesc în Marea Britanie.

Oferta lui Tusk pe aceste cereri: „Noua legislație va stabili un mecanism de alertă și siguranță care să răspundă situațiilor de aflux de muncitori din alte state membre, de o magnitudine excepțională, pe o perioadă extinsă de timp… actul va autoriza statul membru să limiteze accesul muncitorilor europeni nou intrați pe piața muncii la beneficii sociale legate de muncă, pentru un total de cel mult 4 ani de la începutul angajării”.

De asemenea, în ce privește beneficiile pentru copiii imigranților care nu trăiesc în Marea Britanie, să se introducă un sistem de indexare a acestor beneficii, în funcție de nivelul de trai din țara unde trăiesc copiii.

La capitolul guvernanță economică pentru statele non-euro, Cameron a cerut recunoașterea explicită a faptului că Euro nu este singura monedă a UE, pentru a se asigura că țările non-euro nu sunt dezavantajate. De asemenea, a mai cerut mecanisme care să asigure faptul că uniunea fiscală nu poate fi impusă membrelor UE non-euro și că Marea Britanie să nu fie obligată să contribuie la bailout-urile Eurozonei.