Cehii, chemați la urne vineri și sâmbătă pentru a-și alege președintele

Cei doi pretendenți la fotoliul prezidențial au ieșit cot la cot din primul tur al alegerilor prezidențiale, desfășurat prin vot universal direct la 11 și 12 ianuarie, cu 24,21% pentru Zeman, premier în perioada 1998-2002, și 23,4% pentru Schwarzenberg, șef al diplomației în cadrul Cabinetului de austeritate bugetară al lui Petr Necas.

Oricare ar fi numele noului locatar al Castelului din Praga, fostă reședință regală devenită sediu al președinției în 1918, cehii vor alege un proeruropean, și vor întoarce pagina euroscepticismului lui Vaclav Klaus, al cărui al doilea mandat expiră la 7 martie.

„Karel Schwarzenberg este un avocat convins al intergrării europene, în timp ce Milos Zeman este un pragmatic, capabil să schimbe poziția cu flexibilitate”, a explicat politologul Josef Mlejnek, de la Universitatea Charles din Praga.

În afară de atitudinea față de UE, la care Cehia a aderat în 2004, punctele comune între viziunea lui Zeman, economist de stânga în vârstă de 68 de ani, cunoscut pentru discursurile dure și acuzat adesea de populism, și Schwarzenberg, în vârstă de 75 de ani și având o descendență nobiliară, susținător al drepturilor omului și valorilor tradiționale.

Schwarzenberg este un admirator al lui Vaclav Havel (1936-2011), simbol al „revoluției de catifea”, activist neobosit pentru drepturile omului și președinte în perioada 1989-2003. Zeman, membru al partidului comunist în 1968-1970, este susținut de Klaus, fost economist pragmatic și rival politic al lui Havel.

Sprijinit de sindicate, Zeman câștigă puncte din partea electoratului de stânga, într-o regiune afectată de restructurarea economică. Spre deosebire de adversarul său anticomunist înverșunat, Zeman a solicitat susținerea partidului comunist, care a reușit un adevărat progres în alegerile regionale.

Umanist și conservator, Schwarzenberg beneficiază între timp de un sprijin puternic la Praga și în marile orașe. „Prințul” charismatic este totodată simpatizat de o mare parte a mediilor artistice și tinerilor din orașe, mulți dintre aceștia purtând insigne „cool” cu figura aristocratului cu mustață și creastă punk.

Al doilea tur reprezintă o „confruntate a două lumi diferite, al cărei rezultat ne va spune multe despre Cehia”, afirmă cotidianul Dnes. Rezultatul va fi cunoscut sâmbătă după-amiază.

Alegerile prezidențiale au loc pe fondul unei nemulțumiri generale, provocate de recesiunea economică și rata crescută a șomajului, care a atins valoarea de 9,4% și care afectează puternic țara de 10,5 milioane de locuitori. Campania electorală a fost caracterizată de tensiuni și atacuri la persoană, îndeosebi în momentele în care aceasta a degenerat în certuri cu privire la controversatele decrete Benes.

Aceste decrete, semnate după cel de-al Doilea Război Mondial de către președintele cehoslovac din acea vreme, Edvard Benes, au deposedat de bunuri aproximativ trei milioane de germani și austrieci din Sudeți, care au fost ulterior expulzați din Cehoslovacia.

„Ceea ce am făcut în 1945 poate fi și astăzi de condamnat drept o încălcare grosieră a drepturilor omului, iar președintele Benes ar trebui convocat la Haga” (sediul Curții Internaționale de Justiție), a declarat Schwarzenberg în cursul unei dezbateri televizate, provocând furia nu doar a lui Zeman și Klaus, ci și a veteranilor de război.

Noul șef de stat va fi al treilea de la independența Cehiei în 1993, după Vaclav Havel, Vaclav Klaus, aleși de Parlament printr-o procedură criticată pentru complexitatea sa.

Parlamentul a decis în februarie 2012 ca șeful statului să fie ales prin sufragiu universal direct, excluzând orice suspiciune de corupție.

Birourile de vot vor fi deschise vineri, între orele 13.00 și 21.00 GMT 15.00-23.00 ora României), și sâmbătă, în intervalul 07.00 – 13.00 GMT (09.00-15.00 ora României).