Prima pagină » Știri externe » Cel mai mare eșec al lui Obama. Statistica dramatică a unui fenomen nerezolvat în SUA

Cel mai mare eșec al lui Obama. Statistica dramatică a unui fenomen nerezolvat în SUA

Cel mai mare eșec al lui Obama. Statistica dramatică a unui fenomen nerezolvat în SUA
Masacrul din Orlando, Florida, este al 20-lea atac armat în masă de pe teritoriul SUA, după finalul anului 2012, când președintele Barack Obama și-a anunțat intenția de a modifica regulile de deținere și cumpărare a armelor de foc, care în opinia lui ar avea un efect asupra atacurilor armate în masă. Atacul de duminică este și cel mai sângeros din istoria SUA, cu 49 de morți.

„Dacă mă întrebați care este zona unde pot spune că mă simt cel mai frustrat și cel mai ținut pe loc este faptul că SUA sunt singura țară avansată de pe glob în care nu avem suficiente legi de bun simț privind siguranța armelor, chiar și confruntați cu criminali în masă care apar în mod repetat. Dacă te uiți la numărul americanilor uciși după 11 septembrie 2001, din cauza terorismului, este sub 100. Dacă te uiți la numărul celor uciși de violența armată, este undeva la zeci de mii. Iar frustrarea de a nu fi în stare să rezolvăm această problemă este ceva care mă deranjează, dar nu intenționez să renunț în următoarele 18 luni (de mandat)”, spunea președintele SUA Barack Obama, în iulie 2015, într-un interviu acordat BBC, la câteva zile după atacul de la centrul militar de recrutare din Chattanooga, Tennessee, unde 5 marinari au fost uciși de un american de origine kuwaitiană, care își cumpărase armele – un AK-47, un AR-15 și un pistol, comandându-le pe internet.

Odiseea schimbării politicii de deținere a armelor de foc a început pentru Obama în 2013, la scurt timp după ce și-a început al doilea mandat. Mișcarea lui Obama a venit după atacul de la școala Sandy Cook, de pe 14 decembrie 2012, din Newton, Connecticut. Atunci, un tânăr de 20 de ani și-a împușcat mama, i-a furat armele și a intrat într-o școală, unde a început să tragă, ucigând 20 de copii și 6 adulți, apoi s-a sinucis. Era înarmat cu două pistoale, o pușcă de asalt și una normală. Adam Lanza, atacatorul de 20 de ani, suferea de anumite afecțiuni psihice, avea să arate raportul poliției, care însă nu a putut stabili ce l-a determinat pe tânăr să declanșeze atacul.

Statisticile strânse într-o investigație a Mother Jones arată că aproape toate armele folosite de atacatorii în masă din ultimii ani, cel puțin din perioada Obama, au fost cumpărate legal. Investigația mai arată că mulți dintre atacatorii care obținuseră legal armele sufereau de afecțiuni psihice documentate.

Măsurile propuse atunci de Obama nu au reușit să treacă de Senatul american, dominat de republicani și unde ar fi trebuit oricum să câștige voturile unei majorități calificate. Inițiativele în acest domeniu, ca de altfel orice măsură menită să introducă un control asupra armelor, s-au ciocnit și de rezistența și lobby-ul puternicei organizații National Rifle Association (NRA), care susține dreptul de a deține liber arme și se implică în lobby politic.

Obama propunea, în 2013, 23 de măsuri care să reglementeze mai strict deținerea și comerțul cu arme în SUA. Printre acestea, se numărau: controale de background (cazier, istoric medical, etc.) pentru orice tranzacție cu arme; susținerea bugetară cu 20 de milioane de dolari în 2013 și cu 50 de milioane în 2014 pentru înlesnirea schimbului de informații între state, cu privire la controalele de background; interzicerea armelor militare de asalt și limitarea la vânzare a încărcătoarelor la 10 gloanțe; prevenirea „cumpărătorilor-paravan” folosiți în tranzacțiile cu arme; alocarea a 4 miliarde de dolari pentru menținerea pe străzi a 15.000 de polițiști; antrenament privind intervenția la incidente cu trăgători pentru 14.000 de forțe de ordine și angajați din sistemul de educație; îmbunătățirea prevenirii bolilor mintale, prin accesibilizarea tratamentelor psihiatrice.

Măsurile propuse atunci de Obama nu au trecut de Congres, iar atacurile au continuat. La sfârșitul acestei săptămâni, atacul din clubul gay Pulse, din Orlando, Florida, a fost al 20-lea de când președintele SUA și-a anunțat oficial obiectivul de a controla mai strict accesul la armament, lucru pus în relație directă cu atacurile armate în masă.

În ianuarie 2016, Obama a revenit cu propuneri similare și îmbunătățite, promițând ca unele dintre ele să le pună direct în aplicare, ca președinte al SUA. Anunțul a venit după atacul de la San Bernadino, California, de pe 2 decembrie 2015, când un cuplu american de origine pakistaneză a deschis focul la o petrecere de Crăciun ținută de angajați ai Departamentului de Sănătate Publică, omorând 14 persoane și rănind alte 21. Pistoalele atacatorilor fuseseră cumpărate legal, în timp ce două puști semi-automate de asalt, tip AR-15, fuseseră cumpărate de la altă persoană.

În 2016, Obama propunea un nou set de măsuri: impunerea de către ATF (Biroul pentru Alcool, Tutun, Arme și Explozivi) a licențelor federale și a controalelor de background pentru orice afacere care se ocupă cu vânzarea de arme, inclusiv a vânzătorilor de la expozițiile de armament și celor de pe internet; îmbunătățirea împărtășirii de informații între autoritățile federale și statale, legate de cazierul cumpărătorilor de arme; îmbunătățirea sistemului de verificare a background-ului de către FBI, prin creșterea cu 50% a personalului dedicat acestei activități și funcționarea non-stop a acestui sistem; solicitarea de a angaja 200 de noi agenți ATF care să pună în aplicare aceste măsuri și înființarea unei unități online la ATF, care să urmărească tranzacțiile online cu armament; propunerea unei investiții de 500 de milioane de dolari în creșterea accesului la sistemul de tratament al bolilor psihice și ușurarea furnizării informațiilor despre istoricul psihiatric al celor care vor să cumpere arme către sistemul de verificare a background-ului.

Practic, nu este vorba de măsuri noi, cu excepția noii reglementări din partea ATF privind licențele la târguri, show-uri și pe internet (unde cu excepția tranzacțiilor directe între persoane, există controale de background din partea firmelor care vând arme).

Obama a fost atacat pentru aceste inițiative de către adversarii republicani, mulți marșând pe ideea că Obama vrea să le taie accesul americanilor la arme. Dreptul de a deține arme este o tradiție bine înrădăcinată în SUA și consfințită de al doilea amendament al Constituției americane, care spune că „dreptul oamenilor de a avea și de a purta arme nu va fi încălcat”.

Ce efect ar avea măsurile lui Obama? Unii spun că aproape zero

Pe scurt, tranzacțiile legale cu arme în SUA pot avea loc în magazine sau pe internet, între persoane private sau la expoziții și târguri de armament. Oricine poate cumpăra o armă, dacă are un cazier curat, fără infracțiuni comise cu violență, și dacă nu are un istoric de boli psihice. Vânzătorii de armament sunt obligați să facă un control de background al celui care cumpără, însă acest lucru nu este obligatoriu la târgurile și expozițiile de armament și nici în tranzacțiile private, de la persoană la persoană.

Măsurile propuse la începutul lui 2016 de Obama ar avea un efect aproape inexistent asupra incidenței atacurilor armate din SUA, consideră unii experți consultați de presa americană. Un argument este acela că vânzătorii de armament, chiar și pe internet, erau obligați și înainte de măsurile lui Obama, deci și în prezent, să facă control de background al clienților lor. Chiar și tranzacțiile individuale, de la persoană la persoană, trebuie să conțină un astfel de control de background, dacă tranzacția implică trecerea granițelor dintre state, astfel că vânzătorul trebuie să trimită arma la un dealer autorizat care o trimite mai departe cumpărătorului din celălalt stat, conform factcheck.org.

Singura posibilitate de a evita acest control pe internet este vânzarea față în față, între vânzători și cumpărător. Există însă 8 state americane (California, Colorado, Connecticut, Delaware, New York, Oregon, Rhode Island, Washington) în care legea cere control de background chiar și în astfel de situații, cu alte cuvinte vânzătorul persoană fizică este responsabil să verifice cui vinde, iar legea peste tot în SUA interzice să vinzi arme infractorilor condamnați pentru fapte comise cu violență.

„Niciodată nu va fi dificil să obții o armă, așa cum niciodată nu va fi dificl să obții droguri. Ce ne face să credem că putem acum să creăm un regim care va face armele greu de obținut pentru o persoană care vrea să le obțină?”, spunea profesorul de drept James Jacobs, de la New York University, pentru AP, în ianuarie 2016, după ce Obama își anunțase inițiativele.

Arme pe internet, „pe persoană fizică”. 750.000 de anunțuri pe un singur site

O analiză AP arăta că vânzările private de armament au loc cel mai adesea pe internet, între persoane fizice care intră în contact prin intermediul unor site-uri dedicate. Astfel, popularul site gunbroker.com avea la începutul lui 2016 750.000 de anunțuri active, iar un alt site popular, armslist.com, avea 7 milioane de vizitatori unici pe lună, conform AP.

Una din 20 de arme cumpărate de pe armslist.com în 2015 aparținea unui vânzător nelicențiat, care avea cel puțin 25 de anunțuri cu arme de vânzare, conform datelor organizației „Everytown for Gun Safety”. Alte date ale aceleiași organizații arată că peste 3% din clienții de pe armslist.com au un trecut infracțional care nu le permite să cumpere legal arme. Site-ul se exonerează de orice responsabilitate juridică privind aceste tranzacții, fiind practic un Craiglist pentru armament. Responsabilitatea juridică revine doar persoanelor fizice care fac tranzacțiile, iar în unele state aceasta este inexistentă.

Patronul armslist.com, Jonathan Gibbon, califica măsurile lui Barack Obama „bine intenționate, dar până la urmă ineficiente”, conform AP, spunând că mulți vânzători privați de armament vor să facă controale de background, dar că este costisitor și implică apelarea la dealeri autorizați de arme, care cer taxe.

„Chiar și așa, milioane de arme vor fi vândute pe internet, fără verificări de background, până când Congresul sau statele nu adoptă controalele universale, așa cum deja au făcut-o 18 state singure”, mai spunea Gibbon.

AR-15, pușca de asalt la modă printre criminalii în masă. Cum se cumpără una în Orlando, Florida

Pușca semi-automată model AR-15 este versiunea „civilă” a popularei puști militare M16. Arma a fost folosită și de Omar Mateen, tânărul american de origine afgană de 29 de ani, care a ucis duminică 49 de persoane într-un club gay din Orlando, Florida. Același model de armă a fost folosit și în atacul din San Bernadino, dar și la cel de la școala Sandy Hook.

Pușca respectivă este semi-automată, adică atunci când apeși trăgaciul, nu trage continuu, însă se reîncarcă foarte rapid. În SUA, vânzarea de arme automate către civili este interzisă.

Pentru a cumpăra o astfel de pușcă în Florida, unde a avut loc atacul de duminică, nu este nevoie de permis. Trebuie doar ca cel care o cumpără să treacă de controlul de background, care costă 8 dolari. Acest control nu este însă obligatoriu la târgurile de armament sau la tranzacțiile între persoane fizice. Nu este de asemenea obligatorie nici înregistrarea armei, licențierea proprietarului, iar numărul de arme care poate fi cumpărat este nelimitat.

Atacurile din „epoca Obama” a controlului armelor

Atacul armat în masă din Orlando, care a avut loc duminică, este al 20-lea de când Barack Obama și-a anunțat intenția de a modifica regimul armelor în SUA. Aproape toate armele folosite în aceste atacuri au fost cumpărate legal, arată o investigație a Mother Jones.

1. Școala Sandy Hook, Newton, Connecticut – 14 decembrie 2012: Adam Lanza, 20 de ani, și-a împușcat mama acasă și apoi a condus până la școala Sandy Hook, unde a împușcat mortal 20 de copii și șase adulți, apoi s-a sinucis. El a furat armele de la mama sa, care le deținea legal – un pistol Glock 10mm, un pistol SIG Sauer P226 9 mm, o pușcă semiautomată Bushmaster calibru 5,56 și o pușcă cu acțiune mecanică rusească, Izhmash Saiga. Tânărul suferea de boli psihice.

2. Mohawk Valley, districtul Herkimer, New York – 13 martie 2013: Kurt Myers, 64 de ani, a împușcat 6 persoane în orașe din vecinătate, ucigând 4. Myers și-a cumpărat o pușcă semi-automată de la un magazin.

3. Pinewood Village, Washington – 21 aprilie 2013: Dennis Clark III, 27 de ani, și-a împușcat mortal prietena în apartamentul lor, apoi a împușcat doi martori din parcarea blocului și pe un vecin de apartament. Armele, un pistol și o pușcă, au fost obținute legal.

4. Santa Monica, California – 7 iunie 2013: John Zawahri, 23 de ani, și-a împușcat fratele și tatăl acasă, apoi a pornit spre liceul Santa Monica, unde a fost împușcat de polițiști. În total, a omorât 5 persoane. Cunoscut cu afecțiuni psihice în trecut, și-a confecționat singur, din componente, pușca de asalt cu care a comis crimele.

5. Hialeah, Florida – 26 iulie 2013: Pedro Vargas, 42 de ani, și-a dat foc apartamentului și a împușcat 6 persoane în blocul său, luând doi ostatici. A fost ucis de echipele SWAT. Și-a cumpărat pistolul, un Glock 17 de 9mm, de la un magazin.

6. Washington Navy Yard, Washington – 16 septembrie 2013: Aaron Alexis, 34 de ani, un veteran din Texas, a deschis focul în curtea instituției de Marină, ucigând 12 oameni și rănind alți 8. Urma tratament psihiatric și și-a cumpărat arma, o pușcă cu țevile tăiate, legal, de la un magazin.

7. Alturas, California – 20 februarie 2014: Cherie Lash Rhoades, 44 de ani, a deschis focul la un centru al comunității indiene-americane, omorând 4 persoane și rănind alte două. Când a rămas fără muniție, femeia a înjunghiat o altă persoană cu un cuțit de măcelărie. Nu se știe de unde obținuse femeia armele, două pistoale de 9 mm.

8. Fort Hood, Texas – 3 aprilie 2014: specialistul militar Ivan Lopez, 34 de ani, a deschis focul la garnizoana militară Fort Hood, omorând trei persoane și rănind alte 12, după care s-a sinucis. El avea probleme psihice, conform unui oficial militar. Și-a cumpărat pistolul Smith&Weson calibrul 45 de la un magazin local.

9. Isla Vista, Santa Barbara, California – 23 mai 2014: Elliot Rodger, 22 de ani, a împușcat mortal trei persoane în orășelul universitar Isla Vista, de lângă Universitatea din California, Santa Barbara. Înainte mai înjunghiase mortal trei persoane în apartamentul său. A condus prin oraș trăgând în oameni și lovindu-i cu mașina, până s-a sinucis în mașină. Se tratase de mai multe afecțiuni psihice. Armele, trei pistoale și două cuțite de vânătoare, fuseseră cumpărate legal.

10. Liceul Marysville-Pilchuck, Washington – 24 octombrie 2014: Jaylen Fryberg, 15 ani, a ucis cinci elevi cu un pistol Berretta – doi veri și trei prieteni. El i-a chemat în sala de mese, i-a omorât, apoi s-a sinucis. Pistolul aparținea tatălui său.

11. Podul Trestle Trail, Menasha, Wisconsin – 11 iunie 2015: Sergio Valencia del Toro, 27 de ani, a împușcat mortal trei oameni, inclusiv o fată de 11 ani, apoi s-a sinucis. Poliția consideră că a fost un atac la întâmplare. Avea un istoric de boli mintale și era alcoolic. A folosit două pistoale în atac, însă poliția i-a găsit acasă 8 arme, cumpărate legal.

12. Biserica din Charleston, South Carolina – 17 iunie 2015: Dylann Storm Roof, 21 de ani, a ucis 9 persoane la o biserică din Charleston. Conform unui coleg de cameră, el a plănuit atacul. Pistolul Glock 41, calibru 45, a fost cumpărat legal, de la magazin.

13. Centrul militar de recrutare din Chattanooga, Tennessee – 16 iulie 2015: Mohammad Youssuf Abdulazeez, 24 de ani, cetățean american de origine kuwaitiană, a deschis focul la un centru al Marinei, apoi a mers la biroul de recrutare, unde a ucis 5 membri ai Marinei. A fost ucis în schimbul de focuri. Suferea de depresie și bipolarism, iar armele – pistoale și două puști semi-automate AK-47 și AR-15 le cumpărase legal, de pe internet.

14. Liceul Umpqua, Roseburg, Oregon – 1 octombrie 2015: Chris Harper Mercer, 26 de ani, a ucis 8 persoane la liceu, apoi s-a sinucis. Suferea de autism și sindrom Asperger, conform mamei sale. Armele – 5 pistoale și o pușcă – erau cumpărate legal de familia sa, cu care trăia.

15. Colorado Springs, Colorado – 31 octombrie 2015: Noah Harpham, 33 de ani, a împușcat 3 persoane, până să fie împușcat de poliție. În postările sale de pe rețelele sociale a dat semne de afecțiuni psihice. Nu se știe cum și-a obținut armele, o pușcă AR-15 și două pistoale.

16. Clinica de planificare familială, Colorado Springs, Colorado – 27 noiembrie 2015: Robert Lewis Dear, 57 de ani, a împușcat un polițist și doi cetățeni la clinica respectivă, rănindu-i pe alți 9. A fost arestat. Instanța nu a publicat istoricul său medical și nu se știe nici ce fel de armă a folosit și cum a obținut-o.

17. Centrul regional din San Bernadino, California – 2 decembrie 2015: Syed Rizwan Farook, american de origine pakistaneză, a plecat de la petrecerea de Crăciun ținută la un centru regional de angajați ai Departamentului de Sănătate pentru care lucra și el și s-a întors cu soția sa, cei doi deschizând focul și ucigând 14 persoane și rănind alte 21. Cei doi au fugit cu o mașină și au fost împușcați de Poliție. Au folosit două puști de asalt AR-15 și două pistoale, cumpărate legal, de la o altă persoană și din magazin. Poliția a găsit însă și dispozitive explozive la locul crimei și acasă la cei doi, precum și mii de gloanțe.

18. Kalamazoo, Michigan – 20 februarie 2016: Jason Dalton, șofer de Uber, a împușcat în mai multe zone, de-a lungul a câteva ore, 6 persoane, la întâmplare. A fost arestat fără să opună rezistență, într-un bar. Pistolul folosit a fost cumpărat legal.

19. Excel Industries, Hesston, Kansas – 25 februarie 2016: Cedric L. Ford, vopsitor la compania respectivă, a împușcat două persoane din mașină, la locul de muncă, până să fie ucis de poliție. El primise un ordin de restricție. Pistolul și pușca AK-47 au fost cumpărate legal.

20. Clubul Pulse, Orlando, Florida – 12 iunie 2016: Omar Mateen, american de origine afgană, a împușcat 49 de persoane într-un club LGBT. El ar fi fost deranjat de faptul că doi bărbați gay se sărutaseră în fața soției și fiului său, conform tatălui său. Mateen a folosit o pușcă semi-automată AR-15. Mateen era simpatizant al Statului Islamic și s-ar fi aflat în atenția FBI.

Citește și