Cel mai mare schimb de prizonieri de la începutul războiului din Ucraina

Acest schimb, cel mai important de la începutul conflictului, la jumătatea lui aprilie, urmează să se încheie sâmbătă, prin predarea către Ucraina a patru militari deținuți de către separatiști în regiunea rebelă Lugansk. Contactat de AFP, un reprezentant al „republicii” separatiste, Vladislav Deinego, a refuzat să precizeze ora și locul.

Cele două tabere au procedat vineri la un schimb de sute de prizonieri, în regiunea rebelă Donețk, care s-a desfășurat pe un drum, în apropiere de Kostiantînivka, la 45 de kilometri nord de acest bastion separatist. În total 222 de rebeli – bărbați și femei – au fost eliberați în schimbul a 146 de militari ucraineni, a constat un jurnalist AFP.

Unul dintre militari a refuzat să revină la Kiev, afirmând că este de origine rusă și dezaprobă acțiunile armatei ucrainene în estul țării.

Președintele Poroșenko i-a primit, în noaptea de vineri spre sâmbătă, pe cei 145 de militari eliberați, pe un aerodrom militar de la Kiev.

– „Ucraina nu va abandona pe nimeni”

„În calitate de președinte și cetățean, sunt încântat că puteți să sărbătoriți Anul Nou împreună cu familiile voastre, așa cum am promis”, a declarat Poroșenko, citat într-un comunicat emis de președinție.

„Din nefericire, nu toți au revenit. Patru dintre camarazii voștri revin mâine (…). Nu vom abandona pe nimeni”, a continuat el.

Schimbul de prizonieri este singurul acord tangibil de miercuri, la negocierile Grupului de contact, din care fac parte reprezentanți ai Kievului, Moscovei, OSCE și separatiștilor proruși.

Continuarea negocierilor era prevăzută vineri la Minsk, dar nu a avut loc, părțile acuzându-se reciproc că vor să submineze acordurile de pace.

Insurgenții cer reluarea finanțării zonelor aflate sub controlul lor, sistată de Kiev la jumătatea lui noiembrie, și un „statut special” care să ofere mai multă autonomie regiunilor Donețk și Lugansk.

Acest statut era prevăzut de Acordurile de la Minsk din septembrie. Însă, potrivit Kievului și Occidentului, rebelii au subminat acest acorduri organizând la începutul lui noiembrie alegeri, denunțate de către comunitatea internațională, iar autoritățile ucrainene cer anularea acestora.

Primele negocieri de la Minsk, în septembrie, vizau să pună capăt conflictului care s-a soldat cu peste 4.700 de morți în opt luni.

Emisarul „republicii” separatiste Donețk Denis Pușilin a declarat sâmbătă că data viitoarei întâlniri „va depinde de Minsk și de reprezentanții Rusiei”.

„Încă nu știm când va avea loc al doilea ciclu și nu știm sub ce formă va avea loc, prin participarea reprezentanților Grupului de contact sau pe Skype”, a spus Pușilin, citat de un site separatist.

Emisarul Luganskului Vladislav Deinego a declarat că dorește ca această întâlnire să aibă loc până la sfârșitul anului.

– Moscova agită amenințarea nucleară

Rusia a luat act de tensiunile internaționale din ultimele luni, publicând vineri o versiune actualizată a doctinei sale militare care denunță în mod clar NATO ca pe o amenințare fundamentală la adresa securității țării.

În text, aprobat de către președintele rus Vladimir Putin, este exprimată îngrijorarea față de „consolidarea capacităților ofensive ale NATO direct la frontierele rusești”, o referire la poziționarea de către Alianța Nord-Atlantică a unor trupe în Polonia și țările baltice.

Moscova a amenințat deja că va „reacționa” în cazul aderării Ucrainei la NATO, după ce Kievul a renunțat în mod simbolic la statutul de țară nealiniată. Noua doctrină militară rusă repetă, de altfel, că Moscova își rezervă dreptul de a recurge la arsenalul nuclear în caz de „amenințare la existența statului”.