Cel puțin doi morți după ce taifunul Hagupit a lovit arhipelagul Filipine

Taifunul venit din Oceanul Pacific a ajuns pe Insula Samar sâmbătă seara și urmează să traverseze peste jumătate din suprafața arhipelagului.

„Multe case, în special pe litoral, au fost duse de rafalele violente de vânt”, a declarat pentru AFP Stephany Uy-Tan, primarul orașului Catbalogan, situat pe Insula Samar.

POLITICĂ Ilie Bolojan: „Premierul urmează să fie propus de PSD, iar ministerele urmează să revină, conform discuțiilor și ponderii fiecărui partid”

11:12

SPORT Marius Şumudică, despre Dinamo – Rapid. „Le-am zis că dacă voi găsi vreun bagaj îl arunc afară din stadion. Şi pe el şi pe bagaj”

10:58

„Copaci și linii telefonice sunt la pământ, acoperișuri din tablă smulse. Există inundații”, a adăugat el.

Două persoane – un bebeluș și un bărbat în vârstă – au murit de hipotermie, potrivit agenției Pagasa.

Până duminică seara, Hagupit a parcurs abia jumătate din teritoriu, iar autoritățile se pregătesc de cel mai grave consecințe, în special la Manila, capitala țării, unde există temeri în privința producerii de inundații.

Totuși, un sentiment „colectiv de ușurare” predomină în orașul portuar Tacloban, a anunțat pentru AFP viceprimarul Jerry Yaokasin.

„Suntem mai bine pregătiți după trecerea supertaifunului Haiyan, anul trecut”, a spus el.

Autoritățile au ordonat încă de vineri câtorva milioane de filipinezi să se refugieze în biserici, școli și gimnazii, în timp ce taifunul Hagupit se apropia de țară, afectată frecvent de dezastre provocate de intemperii.

Numai în regiunea Bicol, în nordul Insulei Samar, peste 600.000 de persoane au fost aduse în centre de evacuare.

Bicol este o regiune agricolă și piscicolă situată la nord de zonele cele mai afectate de supertaifunul Haiyan care a devstat Filipinele pe 8 noiembrie 2013, când a ucis peste 7.350 de persoane.

La Legaspi, un oraș din regiunea Bicol, valurile loveau cu furie digurile, în timp ce rafalele de vânt se abăteau cu putere asupra caselor din lemn si din tablă încă înainte de punctul culminant al intemperiilor, între duminică și luni.

„Suntem îngroziți de creșterea nivelului apei. Acesta este locul cel mai sigur, de aceea am venit aici”, a explicat pentru AFP din rezidența unui ales local o vânzătoare de înghețată care locuiește într-un cartier din apropierea mării.

Impactul taifunului urmează să fie resimțit pe o fâșie de 600 kilometri lățime, reprezentând o amenințare pentru aproximativ 50 de milioane de persoane, adică aproape jumătate din populație, a declarat pentru AFP Corazon Soliman, ministrul Afacerilor Sociale.

Taifunul este cel mai violent așteptat în arhipelag anul acesta, a preconizat agenția Pagasa. El urmează să atingă 55 din cele 85 de provincii din țară. Ochiul ciclonului va trece pe deasupra provinciilor estice Samar și Leyte, după care se va îndrepta către centrul arhipelagului.

Filipine est o țară în curs de dezvoltare, cu 100 de milioane de locuitori, afectată cu regularitate de intemperii care provoacă dezastre, media anuală fiind de 20 de taifunuri.

Arhipelagul este de cele mai multe ori prima masă terestră importantă pe care o întâlnesc taifunurile ce se formează în Oceanul Pacific, însă unii oameni de știință apreciază că violența furtunilor din ultimii ani este imputabilă încălzirii globale.

Peste 1.900 de persoane au fost ucise sau au fost date dispărute în decembrie 2012, când taifunul Bopha a atins Insula Mindanao (sud), o regiune care, de obicei, este puțin afectată de acest tip de intemperii.

În total, 1.268 de persoane au fost ucise în decembrie 2011, când furtuna tropicală Washi a provocat inundații importante, tot pe Mindanao.

Haiyan, Bopha și Washi au fost cele mai sângeroase furtuni înregistrate în lume în ultimii trei ani.

La Lima, în Peru, unde se desfășoară în prezent negocierile internaționale pe tema climatului, ONG-urile au criticat lipsa de progrese în vederea ajungerii la un acord multilateral.

Directorul executiv al Greenpeace, Kumi Naidoo, a apreciat duminică faptul că taifunul care s-a abătut asupra Insulelor Filipine punea din nou în evidență necesitatea de a stabili urgent politici eficiente de luptă împotriva schimbărilor climatice.

„Natura nu negociază, trebuie să ne trezim și să înțelegem că timpul presează”, a spus el.