„Celălalt Cernobîl”, un secret păstrat de ruși vreme de 30 de ani! Când vine vorba despre accidente nucleare, lumea imediat se gândește la Cernobîl (1986). Generațiile mai tinere au, din păcate, și exemplul Fukushima-Daiichi, din 2011. Însă există o poveste nerostită, despre care nici măcar în șoaptă nu s-a vorbit vreme de 30 de ani. Este cea a primului mare accident nuclear din istorie.
În toamna anului 1957, la Celiabinsk-40 (azi, redenumit Oziorsk) a explodat sistemul de răcire al unui rezervor cu peste 70 de tone de deșeuri lichide!
Pe atunci, nimeni nu avea curajul să vorbească despre așa ceva în URSS. Și nu a făcut-o careva! În ’57, sovieticii lansau în spațiu satelitul Sputnik 1 şi își proclamau victoria în fața americanilor în „războiul” pentru cucerirea spațiului. Să mai spunem că orașul Celiabisnk-40 era atât de bine ascuns încât nici măcar nu apărea pe vreo hartă?! De fapt, susține istoricul Jeronim Perovic, „oamenii care lucrau acolo şi familiile lor nu existau oficial” în niciun document. De ce această secretomanie? Pentru că la Celiabisnk-40 se producea prima bombă atomică din dotarea Armatei Roșii!
Lesne de înțeles de ce nimeni nu știa despre acest oraș. Acum, după mai bine de jumătate de secol, o echipă a BBC realizează un documentar despre primul mare accident nuclear din istorie. Reportajul este cutremurător mai ales prin forța mărturisirilor pe care le fac personajele care au trăit acolo în acei ani.
29 septembrie 1957. O dată pe care rușii încă o țin minte. Sistemul de răcire al unui rezervor nuclear, cu peste 70 de tone de deşeuri lichide, s-a defectat. Nimeni nu a observat asta… La un moment dat, colosul de ciment care avea o baza din beton ce cântărea 160 de tone a explodat! Norul radioactiv care conţinea nitrat de amoniu şi acetaţi a contaminat totul pe o rază de 1000 de kilometri pătrați! Aproape o jumătate de milion de oameni au fost expuși la radiaţii. Peste 11.000 de locuitori din 23 de sate au fost evacuaţi!
Autoritățile sovietice au trecut totul sub tăcere. Mai bine de trei decenii, accidentul nuclear de la Celiabisnk-40 a fost ținut în mare secret.
„Am întrebat-o pe mama de ce oraşul nostru nu e la fel ca altele şi mi-a spus să nu mai pun astfel de întrebări. Nu am întrebat niciodată de ce. Ştiam că există o uzină, tatăl meu era inginer acolo. Cei mai mulţi oameni din oraş lucrau acolo”, îşi amintește Nadejda Kutepova, într-o declarație dată BBC. În Rusia lui Putin, Kutepova a scris o carte despre misterele oraşelor închise ale URSS.
„La acea vreme, sovieticii erau obsedaţi de păstrarea secretelor. Aşa că oamenilor nu li s-a explicat motivul evacuării. Li s-a spus că este vorba despre o boală neobişnuită. Secretul a fost păstrat cu orice preţ”, spune istoricul Jeronim Perovic.
Cred că au fost două motive. În primul rând, bomba atomică era secretă. Și uzina nucleară era secretă. În al doilea rând, sovieticii au trimis primul Sputnik pe orbită. A fost un succes uriaş pentru propaganda URSS. Dar ar fi fost un dezastru să vorbeşti atunci despre un accident nuclear – Jeronim Perovic, istoric
Efectele exploziei nucleare de la Celiabisnk-40 au fost atât de grave încât și azi se mai nasc copii cu malformații, chiar și din a patra generație! „Unul din copiii mei a avut o boală gravă de piele. Celălalt, s-a născut cu un al şaselea deget, care i-a fost tăiat după naştere”. Cuvintele Nadejdei Kutepova spun totul despre ce traume încă mai suportă locuitorii din zonă.
La Celiabisnk-40, azi Oziorsk, încă funcționează această Uzina Maiak. Aici sunt tratate deşeurilor civile, dar mai ales militare. Cu patru ani în urmă, un nor radioactiv ridicat deasupra orașului a străbătut mii de kilometri, ajungând deasupra Europei și până în Peninsula Arabă și chiar Asia. Autorităţile de la Moscova au respins imediat ipoteza unei scurgeri radioactive și a oricărui accident. Și nicio informație despre ce s-a întâmplat acolo nu a fost dată publicității.