Cele 20 de trenduri care schimbă lumea

În fiecare zi, avalanșe de date lovesc piețele financiare și afectează evoluția acțiunilor la burse. Este ușor să fii prins de acest iureș, însă investitorii încearcă să rămână deasupra, concentrându-se pe marile trenduri.

Business Insider a identificat care sunt cele mai mari 20 de astfel de trenduri. Printre ele se numără genomica, un grup de țări emergente care tind să depășească grupul BRIC sau noul mod revoluționar prin care sunt vândute mărfurile.

1. Boom-ul energetic din SUA

Resursele au avut anul acesta parte de o atenție deosebită, după ce prețurile gazelor naturale și ale cărbunelui s-au părbușit, din cauza unei ierni mai calde ca de obicei. Totuși, previziunile pentru piața energiei din SUA rămân pozitive. Guvernul american estimează că dependența de importuri energetice a SUA se va înjumătăți în cel mai bun caz, iar în cele mai rele scenarii va scădea de la 24% la 17% până în 2035.

Cele mai mari creșteri vor proveni din producția de gaze și de energie regenerabilă. Guvernul american estimează că în 2016, SUA va deveni un exportator net de gaz natural lichefiat.

În ce privește frontul ecologic, lucrurile nu stau așa de bine. Industria de energie solară a suferit două mari eșecuri, cu Solyndra și First Solar, însă estimează că își va reveni până în 2016, datorită noilor legi din SUA.

2. Sfârșitul epocii hypermarketurilor și a magazinelor gigant

Retailerii își revin în sfârșit din recesiunea anului 2008, ceea ce schimbă radical piața mall-urilor și a hypermarketurilor. Lanțuri de magazine gigant precum Saks, Best Buy sau Abercrombie & Fitch au început să își închidă din magazine, din cauza clienților care se orientează către noi canale, precum distribuitorii online, pe măsură ce încep să cheltuiască mai mult.

Retailerii s-au mutat pe internet sau în spații mobile de vânzare. Contactul direct cu clientul a evoluat, iar firme precum Urban Outfitters sau J. Crew raportează creșteri cu 10% ale vânzărilor directe către client.

Metoda reducerilor-fulger de pe internet a provocat și mai mari probleme magazinelor fizice, unde retailerii își angajaează cea mai mare parte a forței de muncă. Lanțuri precum Gap, Best Buy, Macy”s, Bloomingdales, Neiman Marcus sau Nordstrom sunt amenințate de giganții online precum Amazon sau de siteurile care oferă reduceri-fulger, a căror piață va ajunge în 2016 la 6 miliarde de dolari.

3. Resursele de hrană sunt limitate

Efectele lipsei de hrană și a prețurile crescânde s-au văzut la nivel geopolitic și al piețelor. „Primăvara arabă” a avut printre cauze și prețurile crescute la hrană. În 2011, indexul ONU al prețurilor mâncării a atins cel mai înalt nivel.

Orientul Mijlociu și Africa de Nord își importă peste 50% din necesarul de hrană, ceea ce le face extrem de vulnerabile la evoluția prețului mâncării.

Cauza principală pentru creșterea lipsei de hrană este creșterea populației, care s-a dublat din 1970. Lipsa apei va deveni din ce în ce mai problematică, pentru că agricultura folosește 70% din apa consumată la nivel global. De asemenea, se estimează că 85% din stocurile de pește sunt epuizate sau în pericol.

4. Creșterea marilor date

Epoca „Big Data” a sosit. Este vorba despre informațiile disponibile în spații virtuale precum Twitter, google, Facebook, Wikipedia sau oriunde grupuri mari de oameni stochează date. Cantitatea de astfel de date stocată la fiecare două zile pe internet este mai mare decât întreaga cantitate de date produsă până în 2004.

Pentru a gestiona aceste date, au apărut noi tehnologii. Piața lor este estimată la aproape 17 miliarde de dolari în 2015, de la 3,2 miliarde de dolari în 2010 – o creștere de 40% pe an. Companiile care setează trendul aici sunt Oracle, IBM și Microsoft.

5. Mahmureala de după băncile centrale

Băncile centrale au inundat piețele cu lichidități, însă este estimat că acest lucru va înceta din 2014. În Europa, acest lucru va dura mai mult, iar dacă Grecia va ieși din zona Euro, va fi nevoie de o și mai mare recapitalizare a băncilor. Este foarte important cum vor ieși din scenă băncile centrale.

De obicei, băncile centrale au extins resursa monetară cumpărând bonduri guvernamentale pe piața liberă. Cererea mare de lichiditate și de investiții sigure a împins prețurile la minime istorice, însă bondurile sunt din ce în ce mai rare și este tot mai dificil pentru bănci să respecte noile reguli de risc.

6. Războiul fără oameni

SUA se orientează tot mai mult către drone pentru misiunile de supraveghere și de atac din Orientul Mijlociu. Armata americană are în jur de 7.000 de drone, iar trendul militar la nivel global este similar. În următorii 10 ani, armata SUA a proiectat o creștere cu 90% a investițiilor în aparate de zbor fără pilot.

7. China îmbătrânește

Vârsta medie în China va crește de la 34,5 ani la 42,5 ani, până în 2030, iar populația va atinge un vârf de 1,4 miliarde de oameni în 2025. Acest lucru va duce la o scădere a forței de muncă începând cu 2015. Începând cu acel an, China va pierde în 15 ani 36 de milioane de oameni apți de muncă. Acest lucru se va petrece din cauza ratei scăzute a fertilității, de sub 2, necesară pentru a menține constant ritmul de înlocuire a forței de muncă.

Trendul acesta este o mină de aur pentru industria farmaceutică și a asigurărilor de sănătate. Până în 2020, China va ajunge a doua cea mai mare piață farma din lume, după ce în 2001 era a 10-a.

8. Educație pentru profit

Între 1986 și 2008, înscrierile la instituții private de învățământ, care urmăresc profitul, au crescut de la 300.000 la aproape 1,8 milioane, în SUA. Pe măsură ce criza locurilor de muncă va evolua, tinerii vor începe să apeleze tot mai des la astfel de instituții, pentru a deprinde noi îndemânări și specializări, ca să își găsească un job mai ușor.

9. Revoluția mobilelor

Telefonul mobil a devenit un accesoriu mai des folosit decât computerul, iar rata de înlocuire a modelelor vechi cu smartphone-uri este abia la 20%. Mobilele conectate la internet au rupt piața PC-urilor și au creat o oportunitate uriașă pentru investitori. În SUA, această rată de conversie a ajuns aproape la 50%, însă în unele zone ale lumii este abia la început.

10. Goana după resurse

În ultimii ani, prețurile resurselor au crescut constant, în special cel al petrolului și al aurului, una dintre cauze fiind cererea mereu crescândă a piețelor emergente, în special a Chinei.

China este cel mai agresiv stat când vine vorba de investiții în resurse, deținând mine de cupru în Zambia, petrol în Sudan, aur și uraniu în Africa de Sud. De asemenea, China deține 95% din resursele de metale rare. Similar cu țările arabe din Golf, China a investit masiv și în terenuri agricole, pentru a-și securiza sursele primare de hrană.

Competiția acerbă în acest domeniu poate fi o sursă de conflict sau un resort pentru politici energetice sustenabile.

11. Capitalismul de stat

Modelul întreprinderilor deținute de stat a fost de succes în China și este adoptat de economii emergente precum India, Africa de Sud sau Brazilia. Sectoarele în care statul deține companii sunt de obicei serviciile, telecomunicațiile și petrolul.

12. Frontiera africană

Piețele de frontieră și emergente sunt cele câteva puncte de creștere din lume și este tot mai clar că grupul BRIC (Brazilia, Rusia, India și China) va fi depășit de o nouă regiune: Africa Sub-sahariană. Cele 8 țări care vor crește într-un ritm amețitor sunt Angola, Ghana, Kenya, Nigeria, Senegal, Tanzania, Uganda și Zambia.

PIB-ul lor combinat este egal cu cel al Poloniei, însă ritmul de creștere al PIB-ului a crescut de la 3% la 6,6%, egal cu al grupului BRIC și depășindu-l pe cel al Asiei emergente.

13. Robotica

Cererea pentru roboți și automatizare va fi din ce în ce mai mare în următoarele decade. Pe măsură ce populația îmbătrânește, standardele de viață și salariile cresc, tehnologia se îmbunătățește, iar cererea va crește. Un robot poate lucra 24 de ore pe zi, șapte zile din șapte, sunt constanți și pot face munci periculoase.

Deocamdată, există și sunt folosiți doar roboții industriali. Ei le permit fabricanților să aibă o productivitate mai mare și salarii mult mai mici. Extinderea roboticii ar putea să însemne sfârșitul epocii în care companiile se mută peste Ocean pentru mână de lucru ieftină.

14. Reconstrucția mass media

Afacerea media își revine încet după prăbușirea din ultimii ani. În special afacerile de presă tipărite se restructurează. În SUA, publicitatea din presă a scăzut la 180 de milioane de dolari în 2012, de la 205 milioane în 2007. În SUA, televiziunea rămâne forța dominantă în media. Publicațiile online nu reușesc să strângă bani destui.

Vestea bună este că industria pare că se va revigora de pe urma utilizatorilor de mobile și de tablete. 12% dintre consumatorii localizați în 56 de țări dețin o tabletă, iar cifra este în continuă creștere.

În SUA, 40% dintre deținătorii de tablete au plătit pentru o revistă online. New York Times și-a crescut cu 50% numărul de abonați plătitori pentru ediția de duminică, publicată online. Numărul abonaților online l-a depășit pe cel al abonaților pe print, al edițiilor din timpul săptămânii.

15. America îmbătrânește

În SUA, persoanele născute în timpul boom-ului demografic de după al doilea război mondial încep să iasă la pensie, iar creșterea constantă a speranței de viață va avea un impact dur asupra costurilor asigurărilor sociale și de sănătate.

Un raport arată că în SUA, persoanele de peste 90 de ani constituie 4,7% din populația bătrână (de peste 65 de ani). În 1980, procentul era de doar 2,8%. În 2050, va ajunge probabil la 10%.
16. Renașterea fabricilor americane

Pe măsură ce fabricile chineze au crescut și cele americane au scăzut, lumea și-a luat adio de la slujbele din acel domeniu. Totuși, în timpul refacerii de după criză, a avut loc o revenire a fabricilor din SUA – creșterea numărului de angajați, exporturi și productivitate crescute. Din 2010, au apărut aproape 500.000 de locuri de muncă în fabrici.

17. Criza europeană continuă

Aproape toate acțiunile comune din Europa au fost bailout-uri, ziduri de protecție și impunerea austerității. Un fel de management al crizei. Acest lucru a afectat grav creșterea economică de care este atâta nevoie. Strategia Germaniei de a scădea costurile muncii pentru a promova exporturile a luat 10 ani ca să dea rezultate și s-a bazat pe crearea de surplusuri comerciale față de zona Euro, unde consumatorii și guvernele acumulau datorii.

Acum, această strategie nu mai merge. Singura opțiune este reforma semnificativă în politică și finanțe, ieșirea ordonată din criză sau ruperea haotică.

18. Cererea crescută de apă

Apa afectează fiecare aspect al vieții noastre de zi cu zi. Populația crește rapid, iar în țările dezvoltate, cea mai mare cerere de apă vine din sectoarele non-agricole. În economiile emergente raportul este invers, însă pe măsură ce evoluează, apa va fi folosită tot mai puțin în agricultură.

Doar 2,5% din apa de pe Terra este dulce, iar din aceasta doar 0,26 este ușor accesibilă, la suprafața pământului.

19. Genomica

Primul proiect al genomului uman a costat 3,8 miliarde de dolari și a durat 15 ani, însă a fost una dintre cele mai bune investiții ale SUA. Industria care a luat naștere de aici are un impact economic de 796 de miliarde de dolari.

Impactul principal al geneticii este în industria farmaceutică și a asigurărilor de sănătate. Ingineria genetică a ajutat la producerea insulinei sau la alte produse bio-farmaceutice. Următoarea frontieră va fi medicina personalizată, unde tratamentele vor fi modelate pentru fiecare om.

20. Mașinile fără șofer

Șoselele ar fi lipsite de șoferi beți, adormiți sau neatenți. Șoferii ar putea să facă ce vor în mașină, să se uite la un film sau să citească o carte pe drumul la serviciu. Google a dezvoltat deja o astfel de mașină autonomă, care este supusă aprobării în statul Nevada. Deocamdată, nu există legislație pentru o astfel de mașină.