În cursul unui discurs rostit în Parlamentul European, Jean-Claude Juncker a prezentat „Carta Albă privind Viitorul Europei”, notând principalele realizări ale Uniunii Europene: „pacea timp de șapte decenii și o Uniune Europeană extinsă, cu 500 de milioane de cetățeni care trăiesc în libertate într-un spațiu care este una dintre cele mai prospere economii din lume”. „Carta Albă” abordează și provocările cu care se confruntă Uniunea Europeană, prezentând cinci scenarii ale modului în care UE poate evolua până în anul 2025 în funcție de intențiile statelor membre.
„Aceasta nu va fi o simplă aniversare a Tratatului de la Roma, ci ar trebui să fie și momentul nașterii Uniunii Europene a anului 2017. Pe măsură ce întoarcem pagina și începem o nouă etapă în istoria noastră, este timpul să căutăm noi răspunsuri. (…) Ce vor spune urmașii noștri peste 60 de ani despre moștenirea pe care le-am lăsat-o? Vreau ca ei să fie mândri. Acum este timpul ca noi să fim pionieri și să lucrăm uniți, mână în mână, pentru viitorul nostru”, a spus Juncker în Parlamentul European.
„Carta Albă” reprezintă contribuția Comisiei Europene la summitul programat pe 25 martie la Roma pentru marcarea a 60 de ani de la semnarea Tratatului constitutiv al UE.
Planul constă în prezentarea a cinci scenarii de lucru care „nu sunt exhaustive și nici nu se exclud unul pe altul”, anunță Comisia Europeană într-un comunicat postat pe site-ul propriu.
„Dacă vrem să inspirăm curaj pentru alții, trebuie noi înșine să să avem mult curaj. Viitorul Europei nu trebuie să devină ostaticul alegerilor, politicilor de partid sau a micilor insuccese domestice pe termen lung. Oricât de dureros și de regretabil ar fi Brexitul, acesta nu va opri ascensiunea către viitor a Uniunii Europene. Avem nevoie să mergem înainte, trebuie să continuăm! Încotro te îndrepți, Europa? Încotro se îndreaptă Europa celor 27 de membri?
În fapt, nu există un moment mai bun decât cel de acum pentru a purta aceste dezbateri dificile, care trebuie să țină cont de o condiție esențială, care să determine modul în care vom acționa pe mai departe. Să fim sinceri, pentru prea mult timp ceea ce oamenii așteptau de la UE a fost mai mult decât blocul comunitar putea să ofere de fapt. Sarcina noastră va fi să articulăm cât se poate de clar ceea ce poate și ceea ce nu poate oferi Uniunea”, a mai spus Juncker.
Scenariul 1: Continuarea actualei direcții – Cele 27 de state UE se vor concentra pe implementarea agendei de reformă în spiritul Comisiei Europene conduse de Jean-Claude Juncker și a Declarației de la Bratislava.
Scenariul 2: Nimic altceva în afara pieței unice – Cele 27 de state membre transferă treptat accentul pe piața unică, dat fiind că statele membre nu reușesc să ajungă la poziții comune într-un număr din ce în ce mai mare de direcții politice de cooperare.
Scenariul 3: O Europă cu mai multe viteze – Țările cele mai puternice ar putea decide să prindă un avans în ceea ce privește cooperarea pe subiecte mai sensibile, precum apărarea, securitatea internă și terorismul, armonizarea fiscală sau chestiunile sociale, fără a aștepta ca toate cele 27 de state membre să-și dea acordul. Acest lucru ar permite, de exemplu, schimbul de informații în timp real între autoritățile și instituțiile judiciare din diversele statele ale blocului comunitar, însă riscul ar fi acela ca procesul decizional în sânul Uniunii „să devină mai complex”.
Scenariul 4: Să facem mai multe, dar mai puțin – Mutarea accentului pe domenii extrem de precise, cum ar fi diplomația, sfera informațională sau gestionarea comună a frontierelor UE, nu legiferarea cu orice preț, mai ales când vine vorba de subiectele cotidiene. Această nouă abordare ar trebui să răspundă criticilor referitoare la o Uniune mult prea birocratică și invazivă.
Scenariul 5: Federalism sporit – Cele 27 de țări ar putea lua decizia de a „gestiona în comun mai multă putere, mai multe resurse și procese decizionale, în toate domeniile” (zona euro, afaceri externe și apărare, imigrație, energie, probleme de mediu etc.). Însă, avertizează Comisia, „există riscul ca acuzațiile potrivit cărora UE este lipsită de legitimitate sau acaparează prea mult puterea, în detrimentul autorităților naționale, să se augmenteze”.
Jean-Claude Juncker ar vrea să primească răspunsuri în privința viitorului UE până la toamnă, când se va ști cu certitudine care sunt direcțiile politice în Olanda, Franța și Germania, unde anul acesta vor avea loc alegeri.
„În momentul de față, nu există o voință colectivă de modificare a tratatelor. Dezbaterile pe teme europene nu interesează pe nimeni în afara cercurilor de la Bruxelles. Dar sunt sigur că va veni o zi în care tratatele vor trebui adaptate la voința colectivă care urmează să apară”, a continuat Juncker.
Președintele CE a reiterat că nu va candida pentru un nou mandat. „Nu voi candida pentru un nou mandat, dar credeți-mă că nu sunt obosit și nici lipsit de idei”, a subliniat Juncker. Mandatul lui Juncker de președinte al Comisiei Europene se va încheia în 2019.
Jean-Claude Juncker s-a declarat favorabil, săptămâna trecută, unei Uniuni Europene cu structuri diferite de integrare, în funcție de intențiile și capacitățile fiecărui stat membru, precizând că va elabora curând un plan concret. „Mai vrem să avansăm împreună în formatul de 28 de țări membre? Ori ar trebui ca cei care vor să avanseze mai rapid să o poată face fără a-i deranja pe alții, creând o construcție mai structurată, deschisă tuturor!?”, a declarat Jean-Claude Juncker, potrivit cotidianului La Libre Belgique, în cursul unei întâlniri cu studenți la Universitatea catolică francofonă Louvain-la-Neuve (UCL), situată în apropiere de Bruxelles. „A venit momentul în care nu ne mai imaginăm că am putea face toți aceleași lucruri împreună”, a admis Jean-Claude Juncker în cursul conferinței pe tema „Europa: o viziune a viitorului”. „Voi face propuneri în acest sens zilele următoare”, a adăugat Juncker.
„Ar trebui ca, în momentul aniversării Tratatului de la Roma, (…) să încercăm să ajungem la un acord asupra elementelor esențiale. Cei care sunt de acord pentru a face cât mai multe lucruri împreună trebuie să stabilească ce este esențial de făcut, indiferent că sunt 15 sau 28. Iar aceste lucruri pot varia de la un domeniu la altul” – apărare, politici economice și altele, a explicat joi președintele Comisiei Europene.
Reluând o temă abordată deja într-un discurs rostit la Maastricht în decembrie 2016, Jean-Claude Juncker a evocat ideea unor „orbite” diferite pentru țările membre UE, în funcție de gradul acestora de integrare. „Cred că trebuie să ne imaginăm un continent în cercuri concentrice. În jurul nucleului Europei vor exista orbite pe care se vor poziționa cei cărora nu le place să împărtășească toate ambițiile altora. Văd acolo Marea Britanie, spre exemplu, Turcia și alte țări”, a subliniat Juncker.
Iohannis: Reconfigurarea UE ar duce la dezintegrarea proiectului european
Ipoteza unei reconfigurări a Uniunii Europene a fost discutată și în România, la Palatul Cotroceni, acolo unde președintele Klaus Iohannis s-a întâlnit cu prim-ministrul Republicii Malta Joseph Muscat, cu care a vorbit și despre efectele retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, dar și despre protejarea drepturilor cetățenilor români aflați în Regat. Șeful statului a avertizat că scenariile vehiculate în ultima perioadă referitoare la o Europă cu mai multe viteze, de exemplu, ar putea duce la scindarea blocului comunitar.
„Cu privire la dezbaterile referitoare la viitorul Uniunii Europene, președintele Klaus Iohannis a reconfirmat angajamentul ferm al țării noastre de a contribui la consolidarea proiectului european. Șeful statului a reiterat că, pentru România, continuarea integrării la nivelul UE rămâne un obiectiv strategic. Președintele României s-a poziționat ferm împotriva ideilor vehiculate în ultimul timp cu privire la o Europă cu mai multe viteze – o Uniune a cercurilor concentrice. În opinia sa, asemenea formule de reconfigurare a Uniunii ar putea conduce la dezintegrarea proiectului european. Șeful statului a subliniat că România se pronunță pentru o Europă puternică, consolidată, unitară și incluzivă”, se arată în comunicatul Administrației Prezidențiale.
Discuțiile au vizat și viitoarele negocieri privind retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană, iar președintele Iohannis a subliniat că e nevoie ca, după Brexit, Regatul Unit să rămână un partener strategic al UE, într-o relație cât mai strânsă.
„Președintele României a accentuat importanța deosebită a menținerii unității celor 27 de state membre UE. Șeful statului a subliniat că, pentru România, este foarte important ca prevederile Acordului de retragere a Marii Britanii din Uniunea Europeană să asigure protejarea drepturilor și intereselor cetățenilor români aflați în Regatul Unit, astfel încât aceștia să poată beneficia și după Brexit de drepturile deja dobândite. Totodată, Președintele Klaus Iohannis s-a pronunțat pentru un parteneriat deschis între Uniunea Europeană și Marea Britanie după Brexit, arătând că Regatul Unit este un partener strategic al Uniunii și este important ca acesta să rămână într-o relație cât mai apropiată de UE”, se mai precizează în comunicat. În cadrul întâlnirii au mai fost discutate subiecte de actualitate de pe agenda europeană, criza migrației, precum și prioritățile Președinției malteze a Consiliului UE.