Cele trei litere care au dat peste cap retragerea din Afganistan. Americanii îl amenință pe Karzai cu opțiunea zero, NATO, cu tăierea fondurilor

Revelion dezamăgitor pentru Statele Unite ale Americii, care, după luni de amenințări, inclusiv cu retragerea completă a militarilor și cu tăierea fondurilor de asistență, nu au reușit să îl convingă pe liderul de la Kabul, Hamid Karzai, să semneze Bilateral Security Agreement (BSA), acordul care ar trebui să ofere cadru juridic prezenței militare americane în Afganistan după retragerea din 2014. Prin acest document, aproximativ 15.000 de militari americani vor rămâne timp de zece ani în Afganistan, cu misiunea de a antrena, consilia și asista forțele de securitate afgane.

Dacă Hamid Karzai nu semnează BSA până la sfârșitul anului, ne-a spus un diplomat de vârf al NATO, la ministeriala care a avut la începutul lunii la Bruxelles, Statele Unite ar fi obligate să aleagă un drum pe care ar prefera să nu pornească, respectiv „opțiunea zero”, retragerea totală a militarilor săi din Afganistan. De ce își doresc americanii să nu plece complet din Afganistan în 2014, în condițiile în care această misiune a devenit cel mai îndelungat război în care a fost implicată țara? În acest moment, interesul național al americanilor cu privire la retragerea din Afganistan „este ca 2014 să nu devină 1989″, ne-a spus același diplomat NATO, cu referire la retragerea sovieticilor din Afganistan, încheiată în 1989. Statele Unite nu pot pleca pur și simplu din Afganistan în 2014, ci trebuie să găsească și o modalitate de a proteja toate progresele înregistrate în ultimii 12 ani, progrese foarte scumpe (SUA au cheltuit sute de mii de miliarde de dolari aici) pentru toate părțile implicate, ne-a mai spus diplomatul.

Jurnalist afgan: „Am mai trecut o dată prin asta, când s-au retras rușii, americanii au lăsat Afganistanul pe cont propriu, într-un nou război”

VIDEO Ciprian Șerban, noul președinte al Camerei Deputaților: „Doresc să nu dezamăgesc românii care m-au trimis aici”

11:31

VIDEO EXCLUSIV Cum va opri Garda de Mediu transporturile ILEGALE de deșeuri de la 1 ianuarie 2025, odată cu intrarea României în Schengen

11:22

„Afganii se tem pentru viitorul lor și toată lumea îi cere președintelui Hamid Karzai să semneze. Nu ne putem permite acest risc. Ar fi periculos pentru Afganistan. Am mai trecut o dată prin asta, când s-au retras rușii, americanii au lăsat Afganistanul pe cont propriu, într-un nou război. Pe urmă, talibanii au preluat puterea și le-au creat multe probleme afganilor”, a povestit, într-un interviu acordat gândul, Mustafa Basharat, jurnalist afgan care lucrează la filiala din Kabul a Radio Europa Liberă.

Mustaffa Basharat// FOTO: gândul

Cu termenul-limită inițial, respectiv 31 decembrie 2013, depășit de blocarea negocierilor, americanii au început în ultimele zile o „diluare” a mesajului pe această temă, fără a mai insista asupra momentului semnării, arată The New York Times.

După acordul americanilor, acordul NATO: Așteptăm invitația de a rămâne

De cealaltă parte, la NATO, semnarea acordului americanilor este condiție sine qua non pentru semnarea unui acord similar al Alianței, Status of Forces Agreement (SOFA), care ar stabili condițiile și cadrul legal în care se va desfășura misiunea internațională de asistență în Afganistan, condusă de NATO, post-2014. Dacă va avea loc o astfel de misiune sub conducerea NATO, ne-a spus un oficial de vârf din cadrul Alianței, înaintea reuniunii miniștrilor de Externe de la Bruxelles, trebuie să existe un cadru juridic solid, dar și o invitație în acest sens din partea Afganistanului. Aliații trebuie să știe că prezența lor este binevenită acolo, a precizat oficialul.

SURSA: NATO

Mai precaut, Secretarul General Anders Fogh Rasmussen s-a ferit să stabilească termene-limită clare pentru semnarea celor două acorduri, cu toate că oficiali de vârf din cadrul Organizației Atlanticului de Nord și oficiali militari cu care gândul a discutat la reuniunea miniștrilor de Externe de la începutul lunii au indicat că, din motive practice, Karzai trebuie să facă o mutare până la finele anului. Altfel spus, toate părțile implicate au nevoie să știe câți militari mai rămân în Afganistan și în ce zone, pentru a putea elabora planul retragerii. Cu experiența misiunii din Iraq, retragerea va fi un proces foarte laborios și îndelungat. România are un rol foarte important în acest proces, țara noastră oferindu-le americanilor bazele aeriene din zona Mării Negre pentru a-și retrage mare parte din trupele dislocate în Afganistan, baza de la Mihail Kogălniceanu urmând să fie punctul de tranzit principal.

Chiar și cu BSA blocat, Rasmussen a decis să pornească totuși negocierile și pentru SOFA, subliniind că aceste negocieri nu vor fi încheiate ori parafate până ce Karzai nu va semna acordul cu americanii.

Jocul lui Karzai și nevoia de bani

În ultimele luni, însă, Karzai a jucat jocul lui preferat în relația cu occidentalii: tergiversarea. Printre motivele invocate pentru nesemnarea acordului cu SUA sunt controversatele raiduri nocturne și posibilitatea ca militarii americani să intre în casele civililor afgani sau să aresteze afgani, precum și argumentul că ar fi de preferat ca succesorul său (următoarele alegeri prezidențiale din Afganistan au loc în aprilie) să semneze acordurile cu SUA și NATO, dat fiind că el va conduce țara în perioada vizată de aceste înțelegeri bilaterale. Totuși, Loya Jirga, marea adunare a Afganistanului, a recomandat, deși cu mențiuni, semnarea BSA. Mai mult, miniștrii afgani trimiși de Karzai la reuniunea NATO din 3-4 decembrie, de la Bruxelles, au dat asigurări că BSA va fi semnat „în timp util” și „integral” (oficialii americani, printre ei și Secretarul de Stat, John Kerry, îi transmiseseră lui Karzai că forma acordului nu mai este negociabilă).

FOTO: gândul

Dincolo de „opțiunea zero”, cea mai puternică amenințare a SUA și a NATO este că, fără BSA și SOFA ratificate, Afganistanul ar putea pierde mulți bani de care depinde în acest moment. Este vorba, pe de-o parte, despre ajutorul pentru forțele de securitate afgane – Afghan National Army (ANA) Trust Fund. Acest fond a fost creat în 2007, pentru a le permite țărilor din coaliția ISAF (condusă de NATO) să finanțeze următoarele activități: costurile de trasport și instalare a echipamentelor furnizate ANA de către ISAF, achiziționarea de către ANA a echipamentelor necesare proiectelor sale și antrenamentele din și din afara Afganistanului. În martie 2009, acestor trei eforturi li s-a mai adpugat și susținerea pe termen lung a ANA, în contextul retragerii militarilor străini din Afganistan. Din noiembrie, cuantumul acestor contribuții este de aproape 600 de milioane de euro, potrivit datelor oficiale furnizate de NATO. SUA gestionează acest fond până în 2017. România nu s-a angajat să contribuie la acest fond.

Dincolo de cele 600 de milioane de euro din ANA Trust Fund, Aliații s-au mai angajat să ofere, în cadrul BSA&SOFA, un ajutor anual Afganistanului de aproximativ 5,8 miliarde de euro. Fără o prezență militară post-2014, există riscul ca donatorii să nu aibă încredere în a mai finanța Afganistanul, a avertizat un oficial NATO, la ministeriala din 3-4 decembrie.

FOTO: gândul

„Statele Unite cred că, dacă l-au omorât pe Osama bin Laden, și-au încheiat misiunea. Este greșit”

„Am fost dezamăgit în ultimele zile și m-am gândit că putem pierde tot ce am obținut în ultimul deceniu. Dacă NATO pleacă din Afganistan, dacă SUA pleacă din Afganistan, cine știe ce se alege de ce am rueșit în ultimul deceniu”, a comentat pentru gândul Mustafa Basharat, jurnalist la Radio Europa Liberă din Kabul.

„Trebuie să se mai calmeze cu toții și să reușească să semneze acordul, care, da, este important pentru Afganistan, dar este important și pentru SUA. Statele Unite tind să creadă că, dacă l-au omorât pe Osama bin Laden, și-au încheiat misiunea. Este greșit. Mii de tineri Osama, cu tehnologie nouă, cu mentalitate nouă, trăiesc la granița dintre Afganistan și Pakistan. Pot fi o amenințare majoră pentru comunitatea internațională, pentru Afganistan, pentru Pakistan. Ar trebui să se gândească la asta”, ne-a mai spus Mustafa.

Context:

SURSA: NATO

La începutul lunii decembrie, din coaliția internațională în Afganistan, condusă de NATO, International Security Assistance Force, mai făceau parte aproximativ 84.000 de militari. Potrivit datelor oficiale ale Ministerului Apărării Naționale, România mai are 1.019 militari în acest teatru. Cel mai mare contingent din Afganistan este cel al Statelor Unite, care au în acest moment 60.000 de militari aici.

În această vară, forțele de securitate afgane au preluat oficial controlul asupra securității țării de la trupele străine. Transferul de putere a început în 2011.

SURSA: NATO

Trebuie precizat că, inițial, coaliția ISAF nu a fost nici sub mandat ONU, nici sub mandat NATO. Ea a primit mandat din partea Consiliului de Securitate al ONU și, în august 2003, Alianța Nord-Atlantică și-a asumat coordonarea și comanda misiunii ISAF. Dacă, în 2003, ISAF era formată din mai puțin de 10.000 de militari, cu misiuni strict în zona Kabul, în anii care au urmat, s-a ajuns la 130.000 de militari. În prezent, 50 de țări contribuie la această misiune internațională.

Cel puțin în teorie și dincolo de stadiul negocierilor pentru BSA și SOFA, retragerea ISAF din Afganistan nu este sinonimă cu retragerea NATO. La summitul de la Chicago din 2012, Aliații au decis păstrarea unei misiuni de asistență conduse de NATO, post-retragerea din 2014.

Pentru comentarii, mă găsiți pe Facebook – Alina Matiș și pe Twitter – @alinamatis