Donald Tusk a precizat că, deși echipa de negociere a UE reprezintă interesele celor 27 de state membre, Irlanda va avea ultimul cuvânt de spus cu privire la chestiunea frontierei.
„Permiteți-mi să spun foarte clar: dacă oferta din Marea Britanie este inacceptabilă pentru Irlanda, atunci va fi, de asemenea, inacceptabilă pentru UE. Cheia pentru viitorul Marii Britanii este, într-un fel, la Dublin, cel puțin atât timp cât negocierile Brexit continuă”, a declarat președintele Consiliului European, în cadrul unei conferințe de presă comune cu premierul irlandez Leo Varadkar.
Tusk a confirmat că i-a oferit premierului britanic Theresa May un termen limită – până luni, 4 decembrie – pentru a face o ofertă finală privind condițiile de la granița irlandeză, înainte ca șefii de guvern din UE să decidă dacă a fost înregistrat „un progres suficient” în ceea ce privește acordul de Brexit, pentru a deschide ulterior discuțiile asupra relațiilor comerciale viitoare.
Dacă Londra îndeplinește cele trei condiții esențiale ale Bruxellesului – factura de Brexit, drepturile cetățenilor și frontiera irlandeză – atunci liderii europene ar putea demara negocierile comerciale în cadrul summitului din 14-15 decembrie.
Premierul Irlandei, Leo Varadkar, a spus vineri că, deși s-au făcut progrese în privința situației frontierei, următoarele zile vor fi cruciale, iar Irlandei nu îi este frică să folosească dreptul de veto dacă este necesar.
„Marea Britanie trebuie să ofere soluții credibile, concrete și viabile care să garanteze că nu va exista o frontieră dură … indiferent de relația viitoare dintre UE și Marea Britanie. Sunt un optimist din fire … Cu toate acestea, sunt, de asemenea, pregătit să rămân ferm alături de partenerii noștri, dacă este nevoie … dacă oferta din Marea Britanie nu este potrivită”, a spus Varadkar.
Irlanda de Nord se află în mijlocul uneia dintre cele mai dificile și importante probleme ale Brexit, fiind căutate soluții pentru libera circulație a persoanelor și bunurilor între Republica Irlanda, membră a Uniunii Europene, și Irlanda de Nord, care este administrată de Marea Britanie.
Marea Britanie a susținut că, după Brexit, nu ar trebui să existe puncte de frontieră și controale de imigrație de-a lungul frontierei de 500 de kilometri. Aproximativ 30.000 de persoane fac această trecere în fiecare zi, iar companiile depind de mișcarea neîngrădită a mărfurilor între nord și sud.
Autoritățile de la Bruxelles și Dublin vor să păstreze o frontieră deschisă, însă susțin că Marea Britanie nu a reușit să explice modul în care va reuși acest lucru având în vedere intenția declarată de a părăsi uniunea vamală a Uniunii Europene.