Cheltuielile MILITARE în Europa au depășit vârful de la sfârşitul războiului rece. Războiul Rusiei a readus armele de foc pe „Bătrânul continent”

Potrivit unui nou raport publicat de Institutul Internaţional de Cercetare a Păcii din Stockholm (SIPRI), cheltuielile militare din Europa au înregistrat o creștere record în ultimele trei decenii, depășind nivelul atins la sfârșitul Războiului Rece în anul 2022. Această creștere a fost stimulată în mare parte de invadarea Ucrainei de către Rusia.

Cheltuielile militare pe toate continentele au atins un nou maxim de 2.240 de miliarde de dolari în 2022, adică 2,2% din PIB-ul mondial, potrivit unui raport al Institutului Internațional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm (Sipri) publicat luni, 24 aprilie. Acesta este al optulea an consecutiv de creștere a investițiilor în armate la nivel mondial.

„Cheltuielile sunt determinate de războiul din Ucraina, care împing în sus bugetele europene, dar și de tensiunile nerezolvate și în creștere din Asia de Est” între China, pe de o parte, și Statele Unite și aliații lor asiatici, pe de altă parte, a declarat cercetătorul Nan Tian, unul dintre coautorii studiului, pentru Agenția France-Presse (AFP).

SĂRBĂTOARE Gândul urează tuturor cititorilor, partenerilor și colaboratorilor Crăciun Fericit!

22:00

ACTUALITATE Dan Dungaciu: „Europenii nu stiu cum să gestioneze intenția lui Macron de a negocia cu Putin”

22:00

Cheltuielile militare în Europa au ajuns la 480 de miliarde de dolari în 2022 – un an marcat de invazia rusă în Ucraina -, ceea ce, după deducerea inflației, reprezintă o creștere de 13%, potrivit raportului.

Aceasta este atât cea mai puternică creștere din ultimii peste 30 de ani, cât și o revenire – în dolari constanți – la nivelul cheltuielilor din 1989, anul în care a căzut Zidul Berlinului.

„Acesta este cel mai ridicat nivel de cheltuieli de la sfârșitul Războiului Rece”, spune Tian.

Cheltuielile au crescut deja cu mai mult de o treime în zece ani, iar tendința este de așteptat să continue să se accelereze în următorul deceniu.

Numai Ucraina și-a mărit cheltuielile de șapte ori, ajungând la 44 de miliarde de dolari – o treime din PIB-ul său. Și asta fără a mai pune la socoteală câteva zeci de miliarde în donații de arme din străinătate, spune Sipri. Cheltuielile Rusiei au crescut cu 9,2%, potrivit estimărilor sale.

După ce au scăzut considerabil în anii 1990, cheltuielile militare globale au crescut începând cu anii 2000. Ea a fost determinată inițial de investițiile majore ale Chinei în armata sa, iar apoi de reapariția tensiunilor cu Rusia după anexarea Crimeei în 2014.

Statele Unite, lider mondial în privința cheltuielilor militare

Numai SUA au reprezentat 39% din cheltuielile globale în 2022. Împreună cu China, numărul doi (13%), reprezintă mai mult de jumătate din investițiile militare mondiale. Rusia (3,9%), India (3,6%) și Arabia Saudită (3,3%) sunt la mare distanță.

„China investește masiv în forțele sale navale, pentru a-și spori raza de acțiune până în Taiwan, desigur, și dincolo, în Marea Chinei de Sud”, a declarat dl Tian. Japonia, dar și Indonezia, Malaezia, Vietnam și Australia încearcă să țină pasul.

Marea Britanie este principala țară europeană, pe locul șase (3,1% din totalul mondial), înaintea Germaniei (2,5%) și Franței (2,4%) – cifre care includ donațiile către Ucraina. Regatul Unit, al doilea cel mai mare donator după Statele Unite, „cheltuiește în mod tradițional mai mult decât Germania și Franța și a donat, de asemenea, mai mult decât Germania și Franța”, a declarat dl Tian, subliniind statutul său de națiune lider în Europa în ceea ce privește cheltuielile militare.

În Europa, țări precum Polonia, Olanda și Suedia se numără printre cele care și-au crescut cel mai mult investițiile militare în ultimul deceniu. Armele moderne, dar foarte costisitoare, precum avionul de luptă american F-35, explică, de asemenea, unele dintre salturile de cheltuieli, cum ar fi în cazul Finlandei, care a achiziționat 64 de aeronave anul trecut.

În martie, un alt raport al SIPRI arăta că importurile de arme în Europa aproape că s-au dublat (+93%) până în 2022, determinate de livrările masive către Ucraina, care a devenit a treia cea mai mare destinație din lume.

Sursa: Sipri.org