China a lansat roverul spațial Iepurele de jad, având ca misiune explorarea Lunii

China a lansat, duminică, prima ei sondă spațială care se va așeza pe Lună, unde va plasa un vehicul de explorare teleghidat, denumit Iepurele de jad, informează AFP.

Lansatorul Changzheng a decolat duminică, la ora 17.30 GMT, de la baza de lansare de sateliți din Xichang (sud-vestul Chinei), potrivit imaginilor difuzate în direct de televiziunea publică CCTV.

Operațiunea de lansare a roverului Iepurele de jad a fost calificată de oficialii chinezi drept „un succes”.

Numeroși chinezi au rămași treji – lansarea a avut loc la ora locală 1.30, luni -, pentru a urmări evenimentul, sursă de mândrie națională, după ce milioane au votat online numele roverului lunar, care face referire la mitologia chineză. Potrivit legendei, iepurele lunar – sau „Iepurele de câmp al Lunii”, întrucât limba chineză clasică nu face distincția între iepurele de câmp și iepurele de casă – trăiește pe Lună, unde pisează elixirul nemuririi într-un recipient. Animalul-farmacist o are drept însoțitoare pe Chang’e, zeița chineză a Lunii.

Odată cu această misiune, denumită Chang’e-3, China va realiza prima ei aselenizare „lentă”, în cadrul ambițiosului ei program spațial Chang’e, marcat deja de succesele realizate de două sonde lunare. Sondele Chang’e-1 (lansată în octombrie 2007) și Chang’e-2 (lansată în octombrie 2010) au permis, după plasarea lor pe orbită, efectuarea unor observații detaliate asupra Lunii.

Pentru a-și întări statutul de mare putere, China dorește să devină prima țară din Asia care va trimite un astronaut pe Lună, probabil după 2025.

China va deveni, totodată, cu misiunea Chang’e, a treia națiune care reușește o aselenizare, după SUA și URSS.

Roverul Iepurele de jad, înzestrat cu panouri solare pentru a se alimenta cu energie, va avea sarcina de a efectua analize științifice și de a trimite pe Terra imagini în 3D cu satelitul natural al Terrei.

Vehiculul cu șase roți, care are o masă de 120 de kilograme, va fi plasat în Golful curcubeului, o zonă lunară încă neexplorată, potrivit Administrației spațiale chineze. Această zonă oferă condiții favorabile în privința expunerii la Soare și în privința posibilităților de comunicare cu Terra.

Roverul lunar chinezesc va fi operațional trei luni, în timpul cărora va putea să se deplaseze cu o viteză minimală de 200 de metri pe oră.

China alocă multe miliarde de dolari misiunilor de cucerire a spațiului, percepută ca un simbol al puterii de care dispune această țară, dar și al ambițiilor Partidului Comunist Chinez (PCC) aflat la putere.

Beijingul are și alte proiecte ambițioase în cadrul unui program spațial ce prevede construirea unei stații orbitale permanente și, vizând acest obiectuiv, și-a ameliorat în ultimii doi ani tehnologia de conectare în spațiu între două vehicule.

Și alte țări din Asia au ambiții spațiale care vizează Luna, începând cu India, care a reușit să plaseze pe Lună o sondă, pe 14 noiembrie 2008 – o premieră, de la lansarea programului spațial indian (1963).